O biserica, un cimitir, un han si misteriosul numar 13 stau in umbra istoriei cladirii CEC , cea care a adapostit timp de mai bine de 100 de ani economiile romanilor.
Putina istorie
CEC-ul a fost infiintat in 1864, printr-o lege decretata de Alexandru Ioan Cuza. Primul sediu era modest si format din trei incaperi puse la dispozitie de Ministerul de Finante. In anul 1865, CEC-ul se muta in hanul Serban Voda, pe locul unde se afla azi Banca Nationala, insa si acest spatiu devine neincapator. Dezvoltarea rapida a operatiunilor desfasurate la CEC impune construirea unui sediu propriu.
Potrivit declaratiilor directorului institutiei de la acea vreme, cladirea trebuia sa fie "monumentala, demna de progresele arhitecturii secolului al XIX-lea si de gradul civilizatiunei la care tinde Romania". In vara lui 1897 au inceput lucrarile la noul sediu CEC si s-au terminat in 1900.
Ceremonia inceperii lucrarilor a avut loc in 8 iunie 1897 si s-a desfasurat in prezenta regelui Carol I si a reginei Elisabeta. Arhitectul care a proiectat palatul CEC-ului a fost francezul Paul Gottereau, iar executia a fost incredintata arhitectului roman Ion Socolescu.
Pe locul unde a fost cladit palatul CEC se afla biserica "Sfantul Ioan cel Mare", care mai cuprindea un cimitir si un han. In cimitirul bisericii a fost inmormantat Ienachita Vacarescu, cel care a scris si tiparit prima carte de gramatica a limbii romane, in 1787.
Initial, insa, planurile de constructie ale Palatului CEC erau destinate cladirii Parlamentului Romaniei. Inedit este si faptul ca in prezent, locul unde se afla Parlamentul Romaniei are aceiasi orientare in plan cu CEC-ul, iar conturul strajuit de patru " minarete " deseneaza imaginar o cruce in forma de x, numita si crucea Sfantului Andrei.
Cladirea CEC-ului este una dintre cele mai frumoase din Bucuresti si atrage prin stilul arhitectural renascentist. Palatul este construit in stil eclectic si se termina cu o cupola de sticla si metal. Picturile interioare au fost executate in perioada 1900-1913 de catre Mihail Simonide. Dintre ele se detaseaza tabloul alegoric "Fortuna distribuind bunurile ei Romaniei in urma Independentei", dar si tabloul "Munca" de pe peretele aulei central.
CEC-ul este si unul dintre cele mai rezistente cladiri din Bucuresti. In ciuda puternicelor cutremure care au afectat capitala de-a lungul timpului, structura palatului nu a fost avariata.
Unde se afla si cand putem vizita Palatul CEC
Palatul CEC se afla pe Calea Victoriei, la numarul 13. In prezent in cladirea CEC isi desfasoara activitatea CEC Bank si Muzeul CEC. In 1999, accesul in cladirea CEC a fost restrictionat publicului larg, pe motiv ca "fluctuatia de persoane in palat dauneaza interiorului pretios”. In prezent singura cale de acces in cladire o reprezinta Muzeul CEC.
In muzeu sunt expuse obiecte inedite ale evolutiei istorice si economice a Casei de Economii si Consemnatiuni: documente originale ale tranzactiilor financiar-bancare in anii de inceput ai bancii, documente financiare si civile din colectia Tezaur a CEC, produse bancare incepand din anii 1880 pana in zilele noastre, "pusculite" si seifuri din perioada interbelica, materiale de promovare a imaginii bancii de-a lungul timpului precum timbre, medalii comemorative, insigne sau ilustrate. Muzeul este deschis atat pentru evenimente culturale speciale.
