Pe Podul Mogosoaiei, birjar!
Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi artere ale Bucurestiului. Pana la sfarsitul anilor 1940, aceasta strada era punctul fierbinte al capitalei. Aici pulsa viata economica, politica, culturala si mondena a Romaniei. Magazinele de lux, cafenelele, palatele somptuoase, teatrele sau cazinourile fac din Calea Victoriei una dintre cele mai stilate strazii ale Europei.
Calea Victoriei se intinde pe o lungime de aproape 3 kilometri, intre Piata Victoriei si Piata Natiunilor Unite. Inainte insa de domnia lui Constantin Brancoveanu, aceasta strada nu facea parte din Bucuresti. Purta numele de Drumul Brasovului si era o veche artera comerciala, care facea legatura intre vechile trasee ale comerciantilor din tarile orientale catre vestul Europei. Drumul Brasovului cuprindea portiunea dintre Cercul Militar de azi si Piata Victoriei. Portiunea dintre Piata Natiunilor Unite si bulevardul Regina Elisabeta purta numele de Ulita Mare.
In anul 1602, domnitorul Conmstantin Brancoveanu uneste cele doua drumuri sub numele de Podul Mogosoaiei. In acele timpuri, astfel se numeau drumurile pavate cu trunchiuri de copaci: poduri. Podul Mogosoaiei facea legatura intre mosia lui Brancoveanu de la Mogosoaia si palatul domnesc, amplasat in apropierea Curtii Vechi.
In scurt timp, Podul Mogosoaiei devine cea mai importanta strada a Bucurestiului. Se construiesc case boieresti, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux si cafenele. Viata sociala a capitalei se muta astfel pe noua artera. Podul Mogosoaiei este si singura strada din Bucuresti iluminata cu pacura. In anul 1882 pe Calea Victoriei apar si primele instalatii electrice, in fata Palatului Regal. Podul Mogosoaiei devine Calea Victoriei in anul 1878, o data intrarea triumfala a armatei romane in urma victoriei in Razboiul de Independenta.
Farmecul cafenelelor de altadata
Ca si in prezent, terasele si cafenelele erau la mare cautare acum 100 de ani. Cafenelele reprezentau locul potrivit pentru intalnirile dintre prieteni, locul de dezbatere a diverse subiecte, de la literatura si politica pana la mondenitati.
La sfarsitul anilor 1800 si inceputul anilor 1900, cafenelele si terasele din Bucuresti se bucurau de succes. La cafenea se intalneau scritorii, oamenii politici si artistii importanti ai culturii romanii.
Terasa Otetelisanu (astazi Palatul Telefoanelor) era una dintre cele mai frecventate terase. Situata in centrul capitalei, pe Cale Victoriei, in apropiere de fostul Teatru National, Terasa Otetelisanu era locul ideal de intalnire al protipendadei bucurestene. Aici femeile isi etalau toaletele elegante, iar barbatii purtau discutii aprinse despre politica. Pe acordurile muzicii lui Strauss sau Offenbach, Terasa Otetelisanu devine un adevarat loc de pelerinaj pentru scriitori, artisti plastici si actori.
La Cafeneaua Kubler, situata langa Ateneul Roman, se intalneau scriitori precum Mihail Sadoveanu, Emil Garleanu, Octavian Goga, Dimitrie Anghel, St. O. losif, Tudor Arghezi, N. D. Cocea, Gala Galaction, Minulescu, Eftimiu, St. Luchian sau Camil Ressu. Tot aici, scriitorul I.L. Caragiale a scris intr-o dupa-amiaza, cat timp a baut doua halbe de bere, schita "Caldura mare".
Cafeneaua Fialkowski era una dintre cele mai importante cafenele din Bucuresti. In cafeneaua lui Fialkowski se intalneau actori, diplomati, profesori, artisti, scriitori, juristi si poeti. Cafeneaua devenise o adevarata institutie culturala. Cafeneaua High Life, situata intre hotelul Hilton si Fundatia Universitara Carol I, era cartierul general al lui Macedonski, Dimitrie Anghel, Stefan Octavian Iosif, Ilarie Chendi sau Stefan Petica.
Casa Capsa avea insa un facrmec aparte. Aici se discuta politica si era centrul intregii societati. Printre clientii fideli ai cafenelei se numara Ion Barbu, Serban Cioculescu, Vlaicu Barna, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Corneliu Moldovan, Tudor Arghezi, Ionel Teodoreanu sau Ion Minulescu. Dupa anul 1930, Casa Capsa devine "Cafeneaua scriitorilor si artistilor", iar Tudor Arghezi onumea "singurul local intelectual de pe Calea Victoriei". Capsistul, cel care frecventa cafeneaua Capsa, era un individ inteligent, iar critica reala se face la Capsa. Casa Capsa era locul unde se faceau si se desfaceau guverne si cariere politice.
Centrul cultural al Bucurestiului
Calea Victoriei este un adevarat centru cultural al capitalei. Pe aceasta artera se afla numeroase muzee, institutii si palate somptuoase, marturii ale unor vremuri stralucitoare. Pe Calea Victoriei se afla Piata Revolutiei, Ateneul Roman, Biblioteca Centrala Universitara, Palatul Regal, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Palatul CEC, Palatul Cantacuzino, Casa Capsa, Palatul Cercul Militar National, Palatul Stirbei, Palatul Romanit, Casa Monteoru, Academia Romana, Biblioteca Academiei Romane , Casa Hristu, Casa Vernescu, Casa Cesianu sau Casa Dissescu. Toate aceste cladiri si multe altele sunt pe lista monumentelor istorice protejate.
Pe Calea Victoriei se gasesc si cateva biserici. Biserica Zlatari este situata langa Muzeul National de Istorie. A fost zidita de spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei este situata la intersectia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita in 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Biserica Cretulescu a fost ctitorita in 1722 de Iordache Cretulescu si de Safta, fiica domnitorului Constantin Brancoveanu. Biserica Sf. Nicolae Tabacu este situata vizavi de Academia Romana.
Pe langa numeroasele muzee, pe Calea Victoriei poti merge si la teatru. Teatrul Odeon este unul dintre cele mai importante teatre bucurestene, fondat in 1946. La Teatrul de Revista Constantin Tanase poti vedea spectacole interesante, in ton cu vremurile. Pe Calea Victoriei se afla si Teatrul Tandarica, cu spectacole pentru cei mici. Teatrul Luni de la Green Hours este primul teatru independent, cu piese neconventionale, intr-un spatiu inedit.
Calea Victoriei astazi
Chiar daca nu mai pastreaza farmecul rafinat de altadata, iar domnitele nu isi mai etaleaza toaletele elegante, Calea Victoriei ramane una dintre cele mai frumoase artere ale Bucurestiului. Si chiar daca o numeroase cladiri importante acum 100 de ani nu mai sunt in picioare in zilele noastre, Calea Victoriei este un adevarat muzeu in aer liber, un loc unde sunt concentrate cele mai multe muzee si institutii din capitala.
Aglomerata in zilele saptamanii , dar pustie in weekend, Calea Victoriei te intampina cu intelepciunea uni batran care a trecut prin multe intamplari. O plimbare pe Calea Victoriei te face sa te gandesti la balurile de altadata care se organizau in casele boierilor, la sunetul calestilor pe pietrele de caldaram si la fosnetul rochiilor elegante.
Calea Victoriei este intr-un proces de reamenajare si renovare. Vechile cladiri incep sa isi recapete farmecul de altadata, se deschis noi cafenele si restaurante, dar si cladiri de birouri din sticla, care starnesc controverse. Intr-o perioada marcata de recesiune si criza, Calea Victoriei sufera si ea. Numeroase magazine de firma, cu haine si produse de marca si-au inchis portile, iar aspectul este dezolant.
O plimbare pe Calea Victoriei este un bun prilej de a mai simti pulsul unei societati elitiste. Casele frumoase, muzeele si palatele impunatoare sau bisericile frumos ingrijite iti pot oferi cateva clipe de emotie.
Relaxare pe Calea Victoriei
Daca vrei sa eviti aglomeratia unor zone de distractie mult mai populare precum Centrul Vechi, sau Dorobanti , cafenelele si restaurantele deschise pe Calea Victoriei iti vor oferi cateva momente de liniste si intimitate alaturi de persoanele dragi.
La Ciocolateria Venchi poti patura in liniste sortimente delicoase de ciocolata, dar si inghetata fara gluten si lactoza. Omnivore's Dilemma este un mic restaurant minimalist unde mancarea se pregateste in fata ta, iar rezultatul este extrem de gustos si sanatos.
Pentru o portie de mancare calda pentru serile racoare poti intra si la El Bistro. Aici poti degusta supe cremoase legume, musaca sau prajituri ca la mama acasa.
De ce sa mergi pe Calea Victoriei
Calea Victoriei este una dintre arterele bucurestene inscrise in ghidurile turistice. Strainii care viziteaza Bucurestiul au un loc special rezervat in programul lor pentru Calea Victoriei. O plimbare pe Calea Victoriei este obligatorie daca vrei sa simti o parte din pulsul de altadata al Bucurestiului.
Pe Calea Victoriei vei vedea unele dintre cele mai elegante cladiri din capitala. Palatul Cantacuzino este o bijuterie arhitecturala pe care nu trebuie sa o ratezi. De asemenea, Casa Vernescu, unde se organizau unele dintre cele mai somptuoase baluri, trebuie bifata pe lista.
Peste de drum de Casa Vernescu nu trebuie sa ratezi Casa Gradisteanu Ghica. Construita in 1897 pentru Serban Ghica, descendent al lui Grigore Ghica, casa gazduieste Fundatia Ion Ghica si este un adevarat palat. Pe Calea Victoriei poti admira si Casa Cesianu. Aceasta a fost construita la sfarsitul secolului al XIX-lea de catre familia Cesianu. A fost de-a lungul timpului sediul Teatrului de Revista si al comandamentului de razboi german. De pe scena fostului teatru parca se aud si acum cantecele Mariei Tanase.
Pe Calea Victoriei nu trebuie sa ratezi nici Memorialul Renasterii, unul dintre cele mai controversate monumente. Situat in Piata Revolutiei, monumental inalt de 25 de metri, a starnit numeroase controverse, forma sa atragand porecle precum “Cartoful in sulita”. Piramida Izbanzii este insa simbolul jertfei celor cazuti in timpul revolutiei din 1989.
Asadar, daca ai chef de o plimbare linistita, in care sa admiri cladiri si biserici frumoase, vechi palate impozante sau monumente controversate, Calea Victoriei este una dintre recomandarile noastre.
