Potrivit studiului “Tendinte ale consumului cultural in pandemie”, efectuat de Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC) si publicat de agerpres.ro, 35% dintre romani au citit carti iar 88% au ascultat muzica pe diferite dispozitive.
Datele prezentate sunt oferite in comparatie cu rezultatele „Barometrului de Consum Cultural” – editia 2019.
Potrivit sursei citate, se poate observa o crestere a procentului celor care au declarat ca in 2020 au citit mai multe carti si au ascultat mai multa muzica. In 2019, 22% dintre respondenti au declarat ca au citit carti, in 2020, 35% dintre respondenti au mentionat acest lucru. In 2020, 88% dintre respondenti au ascultat muzica (pe diferite dispozitive) comparativ cu 74% in 2019.
„Privite complementar, cele doua studii reflecta in ce masura a afectat pandemia interesul romanilor de a participa la activitati culturale in spatiul public, reflectand totodata diferentele inregistrate in privinta consumului cultural non-public in anul 2020, comparativ cu anul 2019, anterior declansarii pandemiei”, se arata in comunicat.
In ceea ce priveste consumul de teatru, in 2019, 27% dintre respondenti declarau ca au mers la teatru, in 2020 doar 22% dintre respondenti intentionau sa mearga la teatru in spatiu inchis si 43% intentionau sa participe la spectacole de acest tip in aer liber (indiferent de situatie sau daca situatia generata de pandemie ar ramane la fel sau s-ar imbunatati).
Referitor la consumul de cinema in spatiul public, in 2019, 34% dintre respondenti declarau ca au mers la cinematograf, iar in anul 2020 doar 22% dintre respondenti intentionau sa mearga la cinematograf in spatiu inchis si 40% intentionau sa participe la proiectii in aer liber (indiferent de situatie sau daca situatia generata de pandemie ar ramane la fel sau s-ar imbunatati).
De asemenea, in cadrul studiului s-a aratat ca in anul 2020 au fost vizionate mai multe filme artistice si seriale TV (79%) comparativ cu 2019 (76%), mai multe filme de animatie (40% fata de 31% in 2019), emisiuni de divertisment (76% fata de 69% in 2019) si emisiuni pentru copii (38% fata de 25% in 2019).
Rezultatele studiilor au fost discutate in cadrul Conferintei Nationale a Managerilor Culturali. In cadrul dezbaterii „Viitorul consumului cultural”, Adrian Majuru, director general al muzeului Municipiului Bucuresti, a vorbit despre dorinta publicului de a gasi un echilibru intr-un refugiu cultural.
„Sunt foarte interesat de maniera in care vom putea gasi instrumente cat se poate de apropiate de asteptarile celor care cauta un raspuns legat de viata lor – fie ca este vorba despre profesia lor, ceva ce vor sa schimbe in comportamentul lor, poate cauta chiar vocabular nou, cauta o solutie de salvare care, adesea, se strecoara intr-un mesaj cultural”, a afirmat Majuru.
Aura Corbeanu, director executiv Festivalul National de Teatru (FNT), si-a exprimat speranta pentru un mediu cultural in care sa invatam unii de la ceilalti.
„Sunt convinsa ca incepand cu 2021 vom descoperi in teatrul romanesc forme – si aici nu ma refer numai la estetica, ci la modul de abordare si relationare cu publicul – forme speciale care se adreseaza secolului in care traim”, a spus Aura Corbeanu.
„La un moment dat ne-am dat seama ca n-ar fi rau sa ne gandim la un alt concept: think outside the building si ca acesta e momentul in care chiar putem experimenta, chiar putem iesi sa jucam in alte spatii. Cred ca e un moment bun sa intram in dialog cu arhitectura spatiului public, chiar cu un alt tip de artist care creeaza pentru astfel de spatii”, a afirmat Gianina Carbunariu, director general al Teatrului Tineretului din Piatra Neamt.
„Tendinte ale consumului cultural in pandemie” constituie un sondaj de opinie care urmareste sa releve consumul cultural in contextul pandemiei COVID-19 si prezinta intentia respondentilor de petrecere a timpului liber, in spatiul public, in perioada iulie – decembrie 2020, precum si comparatii cu nivelul de consum inregistrat in anul 2019.
Esantionul este reprezentativ la nivel national pentru populatia de peste 18 ani. Volumul aproximativ este de 1.000 de persoane, cu o eroare maxima de+/-3.1% la un nivel de incredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, iar structura esantionului a inclus: genul, varsta, nivelul de educatie, marimea localitatii (orase de peste 200 mii locuitori, orase intre 100 si 200 mii locuitori, orase intre 30 si 100 mii locuitori, orase sub 30 mii locuitori, comune) si sub-regiunile de dezvoltare, scrie Agerpres.
