De prin lume adunate

#mogosoaia #magurele #caciulati #buftea #snagov #in jurul bucurestiului #palate

Palatele din jurul Bucurestiului

Parcuri si lacuri imense, proiectate in stil englezesc, candelabre din fier forjat si lumanari parfumate aduse special din Turcia, sunt cateva dintre atractiile pe care le vei gasi la palatele din jurul Bucurestiului. Pentru un week-end in aer liber, in care sa imbini relaxarea cu o ora de istorie poti alege sa mergi in localitatile din apropierea capitalei unde vei descoperi cateva dintre bijuteriile arhitectonice ale Romaniei medievale si interbelice.

Palatul Mogosoaia

Palatul Mogosoaia se afla la 10 kilometri de Bucuresti, in comuna cu acelasi nume. Palatul a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1702, intr-un stil arhitectural care imbina elemente venetiene cu elemente otomane. Poarta numele vaduvei boierului Mogos, cel care detinea pamantul pe care a fost construit. Palatul Mogosoaia a fost renovat de Martha Bibescu , in anii 1920, care l-a tranformat in loc de intalnire pentru cercurile culturale. Familia Bibescu este de altfel mostenitoarea si descendenta Brancovenilor. 

Palatul este inconjurat de un parc impodobit cu coloane, statui, garduri vii si arbusti, care dau un farmec aparte locului. Partea din fata a palatului are un turn cu o cupola si arcade, iar partea din spate are o logie venetiana si doua balcoane.

La subsolul palatului se afla Lapidarium, spatiu expozitional ce adaposteste colectia de relicve arhitectonice. Din 1957, palatul a devenit Muzeul Brancovenesc, iar aici poti admira expozitii de pictura, sculpturi in lemn si piatra, carti rare si manuscrise vechi, obiecte de argint si broderii. Tot aici au loc evenimente culturale, spectacole, concerte si expozitii. Complexul de la Mogosoaia dispune si de un restaurant.

Palatul Mogosoaia se poate vizita tot timpul anului, in fiecare zi, de marti pana duminica, intre orele 10 - 20, in timpul verii, si 9 - 17, in timpul iernii. Lunea este inchis. Daca vrei sa vizitezi palatul, trebuie sa stii ca programul actual este de la 9:00 la 17:00. Incepand cu 1 mai, palatul va fi deschis publicului intre orele 10:00 – 18:00. Biletul de intrare costa 2 lei de persoana. Daca vrei sa filmezi sau sa faci fotografii se plateste o taxa de 15 lei pentru poze is 20 de lei pentru filmat. Mai mutle informatii puteti obtine la numarul de telefon 021.350.66.16.

Palatul Snagov

Palatul Snagov se afla la 40 de kilometri de Bucuresti, pe malul lacului Snagov. Acest palat a fost construit in anii '30 de catre Printul Nicolae, fratele lui Carol al II-lea. In anii ’80, suprafata sa a fost extinsa, aproape dublata de catre familia Ceausescu. Schitele dupa care a fost construit acest palat au apartinut arhitectei Henriette Delavrancea Gibory, fiica scriitorului Barbu Delavrancea.

La vremea respectiva, Henriette era cea mai importanta arhitecta a Romaniei. In prezent, palatul nu mai pastreaza din arhitectura proiectata de Henriette Delavrancea decat intrarea, holul si scara care duce la etaj. Cladirea a fost finalizata in 1932 si era formata dintr-un hol imens la parter si cateva camere la etaj. Palatul este construit in stilul brancovesc si este mobilat in stil baroc.

Palatul de la Snagov nu a fost insa locuit de printul Nicolae. Neintelegeri dintre el si fratele sau, Carol al II-lea, au dus la exilarea sa in 1937. Printul Nicolae nu a mai revenit niciodata la Snagov. In cronicile vremii se spunea ca aceasta casa era deschisa politicienilor, artistilor si scriitorilor. Palatul a fost locuit de generalul Ion Antonescu si de Gheorghiu Dej.

La inceputul anilor ‘70, Nicolae Ceausescu a cerut extinderea palatului. El isi dorea ca aici sa aiba loc intalnirile consiliului de ministri. Reamenajarea palatului a dura sapte ani, iar majoritatea materialelor folosite la constructie proveneau din Romania. familia ceausescu nu a locuit insa niciodata la palat, ci peste lac, intr-un complex de case construite pe locul unor foste ferme, iar pana la palat foloseau vaporul.

In prezent, palatul de la Snagov este format din cele doua cabinete ale cuplului Ceausescu, o sala de asteptare, o sala de sedinte si una de mese, o sufragerie, bucatarie, trei dormitoare si o mansarda cu doua camere pentru copii. La subsol se pastreaza intacta sala de cinema, impreuna cu aparatele de proiectie originale. Tot aici mai exista si o crama, o sala de fitness si una de gimnastica, sauna si masaj.

Atat in palatul Snagov cat si in caldirile anexe se organizeaza forumuri, intalniri de afaceri si chiar nunti si botezuri. Mai multe informatii despre palat poti obtine la numarul de telefon 021.320.89.54.

Palatul Stirbei de la Buftea

Palatul Stirbei se afla pe malul lacului Buftea, la 20 de kilometri de Bucuresti si a fost construit de Barbu Dimitrie Stirbei. Acesta incepe constructia palatului in 1850. Palatul era prevazut cu doua tuneluri de iesire in caz de primejdie. Parcul in care se afla palatul este proiectat in stil englezesc, are un lac interior si a fost declarat rezervatie naturala. Palatul este construit in stil Tudor si s-au folosit caramida rosie, lemn de stejar si trandafir, marmura de Carara si fier forjat. De asemenea, candelabrele functionau cu lumanari parfumate, importate din Turcia.

Palatul dispune de mai multe dormitoare, sala de lectura si biblioteca, sala de biliard si anexe gospodaresti. In legatura cu dormitoarele, se spune ca intre dormitoare exista o usa secreta adapostita de un urias tablou prin care printul Stirbei comunica cu regina Maria, un oaspete frecvent al palatului.

Printre oaspetii familiei Stirbei se numara familia regala, Carol I si regina Elisabeta, Ferdinand si regina Maria, ministri romani si straini, diplomati, personalitati ale stiintei, literaturii, culturii, mari latifundiari, oameni de afaceri si bancheri. Tot la Palatul Stirbei s-a semnat in martie 1918 Tratatul preliminar de Pace sau "pacea odioasa".

Din ansamblul de la Stirbei mai face parte si capela, cu altar si gropnita, care mai pastreaza fragmente din pictura Maica Domnului cu Isus in brate, realizata de Gheorghe Tatarescu, ruda cu familia Stirbeilor. In gropnita se afla mormintele domnitorului Barbu Dimitrie Stirbei Voievod, al printului Barbu Alexandru Stirbei si ale rudelor acestora.

Dupa alungarea familiei Stirbei, palatul a fost resedinta Consiliului de ministri si casa de vacanta pentru familia Ceausescu. Totusi, acestia nu au folosit palatul niciodata pentru ca la vremea respectiva se credea ca lemnul din palat este infestat cu o ciuperca care i-ar fi putut imbolnavi. Singurul care s-a incumetat sa vina la palatul Stirbei a fost Nicu Ceausescu care organiza aici petreceri si partide de vanatoare.

Palatul Ghica din Caciulati

Palatul Ghica se afla in satul Caciulati, in comuna Moara Vlasiei, in apropiere de Bucuresti. Acest edificiu a fost ridicat de Dimitrie Ghica in 1832. Mosia pe care a fost construt palatul apartinea boierului Ianache Mavrodin, care o vinde lui Dimitrie Ghica, tatal lui Alexandru Ghica, domn al Tarii Romanesti intre anii 1834-1842.

Palatul este construit ca resedinta de vara a familiei si dispune de un parc, terasa exterioara, gradina si lac. Mobilierul de epoca stil Ludovic al XVI –lea, aflat intr-unul dintre dormitoare, a apartinut Elenei Lupescu, care a locuit aici o perioada.

In 1924, in urma unor conflicte intre mostenitori, palatul a fost donat Academiei Romane. Ansamblul alcatuit din parc, palat si biserica Adormirea Maicii Domnului este inclus in lista monumentelor istorice.

Scriitorul Emanoil Hagi-Mosco nota despre o zi petrecuta la Palatul Stirbei astfel: "Dimineata la ora 8 se lua cafeaua cu lapte in gradina, intr-un chiosc acoperit, de fier, strajuit de o statuie de fier care avea un ulcior in mana. Era botezata "La dame de fer".

Mesele isi aveau regula lor. La 12 dejunul, la 7 si jumatate seara pranzul. Se anunta prin danganitul unui clopot, asezat in gradina din fata, langa scaune si mese, loc de adunare dupa asfintit. Mancarea se aducea pe un carucior cu tava cu carbuni. La ora patru se aducea in salon tava cu dulceturi si racoritoare, cu apa de la gheata. Lacul isi avea farmecul lui, inchis intre doua dealuri mai ridicate, de o parte gradina, de alta padurea, cu insulite de papura, brazdat de nuferi".

Conacul Otetelesanu de la Magurele

Conacul Otetelesanu se afla in orasul Magurele din judetul Ilfov si a apartinut familiei Cantacuzino care a vandut mai tarziu aceasta proprietate. Ioan Otetelesanu a fost ministru de finante al Romaniei in 1866. Acesta  lasa "toata averea sa, pentru ca sa serveasca la facerea unui institut de fete romance carora li se va da o crestere si educatie de bune nume de familie , fara pretentie sau lux". Conacul de la Magurele era format din castel, parc, dependinte si biserica "Sfintii Imparati Constantin si Elena". In prezent se afla in incinta Institutului de Fizica Atomica de la Magurele.

In parcul concacului se afla si bustul lui Mihai Eminescu, opera a sculptorului Mihai Onofrei. Bustul a fost executat dupa fotografia lui Eminescu din februarie 1878 facuta de pictorul si fotograful ceh Franz Duschek. Complexul cuprinde si un parc, care in perioada de dinainte de primul razboi mondial servea drept parc de relaxare si promenade pentru bucuresteni.

Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino de la Afumati

Conacul stolnicului Constantin Cantacuzino se afla in comuna Afumati, in apropierea capitalei. Fosta curte a stolnicului Cantacuzino a fost construita in 1696, iar in secolul XIX, baronul Dumba Sterio a facut unele modificari arhitectonice.

Cladirea conacului este construita in stil romanesc cu tendinte gotice si renascentiste si cuprinde saloane spatioase la etaj, camere pentru personal la parter si mansarda, iar la subsol se afla pivnitele pentru pastrarea vinurilor.

Citeste si:

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din noutati

Top

Cauta-ti perechea