Ateneul Roman, Arcul de Triumf , Palatul CEC sau Palatul Parlamentului sunt cateva dintre simbolurile orasului Bucuresti. Turistii de pretutindeni imortalizeaza aceste cladiri in fotografiile cu amintirile unei excursii in capitala Romaniei.
Ateneul Roman
Proiectul de infiintare a Ateneului Roman a luat nastere in 1865 la intiativa unor personalitati ale vietii culturale din Romania. In anul 1886 a inceput constructia dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron. Pe 14 februarie 1888, cladirea Ateneului a fost inaugurata si data partial in folosinta. Finalizarea constructiei s-a realizat insa in anii 30 ai secolului XX.
Ateneul Roman este circular, iar cele sase coloane ionice ale intrarii principale au proportii similar cu cele ale templului Erechteion de pe Acropole. In spatele coloanelor ionice se afla cinci medalioane in mozaic care ii reprezinta pe cinci domnitori ai Romaniei: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu si Matei Basarab. Cladirea este construita in stil neoclasic cu multe elemente de decorative tipice arhitecturii franceze de sfarsit de secol XIX.
Interiorul Ateneului impresioneaza prin cele patru scari in spirala, construite din marmura de Carara si prin sculpturile decorative, executate de artisti italieni si germani. Coloanele impunatoare, scarile somptuoasa si foaierul aurit, din marmura, sunt alte carateristici care dau interiorului un aer de eleganta desavarsita.
Ceea ce impresioneaza cu adevarat la aceasta sala este fresca lunga de 70 de metri si inalta de 3 metri realizata deasupra lojilor, de jur imprejurul cupolei, realizata de pictorul Costin Petrescu. Aceasta lucrare a fost realizata timp de cinci ani, intre 1933 si 1938. Fresca este alcatuita din 25 de scene reprezentative din istoria Romaniei.
Ateneul Roman se afla pe strada Franklin, la numarul 1. Aici au loc concerte in fiecare zi a saptamanii, de marti pana duminca.
Arcul de Triumf
Arcul de Triumf din Bucuresti este monumentul care comemoreaza participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial . A fost construit in anii 1921 - 1922 de catre arhitectul Petre Antonescu. Arcul de Triumf a fost renoval in perioada 1935 - 1936.
Pe pietrele de bolta ale Arcului de Triumf sunt inscrise numele localitatilor unde s-au purtat bataliil ale Primului Razboi Mondial pe teritoriu romanesc. Pe fatadele laterale sint inscrise proclamatiile regelui Ferdinand catre popor cand tara a intrat in razboi si cea de la Alba Iulia cu prilejul incoronarii.
Arcul de Triumf din Bucuresti a fost inaugurat pe 1 decembrie 1936. La festivitate a participat si regele Carol al II-lea, mama acestuia, regina Maria si printul mostenitor Mihai.
In perioada comunista, Arcul de triumf a suferit cateva modificari. Au fost scoase partile laterale ale textelor proclamatiei regelui Ferdinand catre tara, cu ocazia intrarii Romaniei in razboiul de intregire. Au fost scoase de pe frontispiciul de pe fatada sudica monumentului efigiile regelui Ferdinand Intregitorul si ale reginei Maria, realizate de sculptorul Alexandru Calinescu.
Aceste parti au fost distruse, fiind substituite de doua mari flori de piatra. Dupa 1989, florile de piatra au fost date jos, si au fost montate doua medalioane din bronz, care infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria.
Arcul de Triumf adaposteste si un mic muzeu, care poate fi vizitat insa doar cu anumite ocazii speciale.
Palatul CEC
CEC-ul a fost infiintat in 1864, printr-o lege decretata de Alexandru Ioan Cuza . Ceremonia inceperii lucrarilor a avut loc in 8 iunie 1897 si s-a desfasurat in prezenta regelui Carol I si a reginei Elisabeta. Arhitectul care a proiectat palatul CEC-ului a fost francezul Paul Gottereau, iar executia a fost incredintata arhitectului roman Ion Socolescu.
Cladirea CEC-ului este una dintre cele mai frumoase din Bucuresti si atrage prin stilul arhitectural renascentist. Palatul este construit in stil eclectic si se termina cu o cupola de sticla si metal.
Picturile interioare au fost executate in perioada 1900-1913 de catre Mihail Simonide. Dintre ele se detaseaza tabloul alegoric "Fortuna distribuind bunurile ei Romaniei in urma Independentei", dar si tabloul "Munca" de pe peretele aulei central. CEC-ul este si unul dintre cele mai rezistente cladiri din Bucuresti. In ciuda puternicelor cutremure care au afectat capitala de-a lungul timpului, structura palatului nu a fost avariata.
Palatul CEC se afla pe Calea Victoriei, la numarul 13. In prezent in cladirea CEC isi desfasoara activitatea CEC Bank si Muzeul CEC. In 1999, accesul in cladirea CEC a fost restrictionat publicului larg, singura cale de acces in cladire o reprezinta Muzeul CEC.
Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni a fost construit intre anii 1893 - 1895 dupa planurile arhitectului francez Paul Gottreau, in stil clasic venetian. Istoria complexului Cotroceni incepe insa in anul 1679, cand domnitorul Serban Cantacuzino a construit o manastire pe dealul Cotroceni. Dupa moartea domnitorului, domeniul a fost mostenit de Constantin Brancoveanu, care a continuat munca lui Cantacuzino. Din 1862, Alexandru Ioan Cuza a folosit Manastirea Cotroceni ca resedinta de vara.
In anii 1850, domnitorul Barbu Dimitrie Stirbei reface si modernizeaza Palatul si infiinteaza si gradina Cotroceni, una dintre cele mai mari gradini din Bucuresti. Principele Carol I al Romaniei hotaraste sa construiasca in incinta manastirii un palat, care sa devina resedinta oficiala in Bucuresti.
Intre anii 1949 - 1976 Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. In timpul cutremurului din 1977, Palatul Cotroceni a fost grav avariat, iar lucrarile de reconstructie au durat 10 ani, timp in care arhitectul Nicolae Vladescu a ridicat si o aripa noua in care se afla sediul Presedintiei Romaniei.
Aripa noua a palatului, construita in anii '80 dupa proiectele arhitectului Nicolae Vladescu, adaposteste in prezent sediul Presedintiei Romaniei. Interiorul palatului este de inspirat din arhitectura veche romaneasca.
Muzeul Cotroceni se afla pe Bulevardul Geniului, la numarul 1. Intrarea vizitatorilor se face prin soseaua Cotroceni, vis-a-vis de Gradina Botanica . Muzeul se poate vizita de marti pana duminica, intre orele 9.30 - 17.30, printr-o programare prealabila.
Palatul Parlamentului
Palatul Parlamentului, sau Casa Poporului, asa cum a fost cunoscuta in perioada comunista, este una dintre cele mai impresionate cladiri din lume. Cladirea este inscrisa in Cartea Recordurilor, la capitolul "Cladiri Administrative", pe locul doi in lume dupa cladirea Pentagonului.
Din punct de vedere al volumului, se afla pe locul trei in lume, dupa cladirea de asamblare a rachetelor spatiale de la Cape Canaveral din Florida si dupa piramida lui Quetzalcoatl din Mexic si depaseste cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt.
Palatul Parlamentului a fost construit pe Dealul Spirii, in perioada 1983-1989, iar ceremonia asezarii pietrei fundamentale a avut loc la 25 iunie 1984. La constructia Palatului Parlamentului au participat 400 arhitecti si aproximativ 20.000 muncitori care au lucrat in trei ture, 24 ore pe zi.
Dupa caderea regimului comunist, in decembrie 1989, Casa Poporului urma sa fie demolata prin dinamitare, pentru ca simboliza perioada dictaturii ceausiste. Cladirea a fost insa proiectata si ridicata cu multe sacrificii din partea intregului popor, care a trait in acea perioada clipe de foamete si frig. Multi s-au gandit sa transforme cladirea in muzeu al comunismului sau cazino.
Palatul Parlamentului are 1100 de incaperi, dintre care 440 sunt birouri, peste 30 de sali si saloane, 4 restaurante, 3 biblioteci, o sala de concerte si 2 parcari subterane.
Palatul Parlamentului se afla pe Strada Izvor, la numarul 3. Palatul este deschis publicului si ofera programe de vizitare in mai multe limbi de circulatie internationala. Taxa de intrare este de 15 lei pentru turistii romani si 25 de lei pentru cei straini. Programul de vizitare este zilnic, intre orele 10 - 16. Vizitarea se poate face individual sau in grup si dureaza aproximativ 2 ore.
