La inceputul secolului XX, comunitatea evreiasca din capitala reprezenta minoritatea cea mai numeroasa si importanta. Evreii au lasat numeroase urme ale culturii lor, vizibile si in zilele noastre. Sinagoga Mare este unul dintre cele mai frumoase lacase de cult iudaice din capitala si un momument istoric. In incinta acestei cladiri se afla si o expozitie dedicata Holocaustului.
Mic istoric
Sinagoga Mare din capitala este un edificiu religios de rit iudaic si a fost construita in 1845-1846 de catre comunitatea de evrei askenazi, proveniti din Polonia. Numele cladirii vine de la faptul de dupa ce a fost construita a devenit cel mai mare lacas de rugaciuni al evreilor din capitala. Se pare ca la inceput, pe locul Sinagogii Mari, se aflau patru sinagogi mai mici. Acestea au fost ridiate de breslele de meseriasi. In acele vremuri exista obiceiul ca fiecare breasla sa cladeasca cate o sinagoga.
In timpul domniei lui Voda Bibescu, cele patru sinagogi au fost daramante si in locul lor s-a cladit o sinagoga mai mare. Aceasta a fost extinsa in timpul domniei regelui Carol I si renovata de catre regele Carol al II-lea, in 1936, in forma de astazi. De-a lungul timpului, sinagoga a suferit numeroase transformari si renovari. In anul 1915 in sinagoga a fost introdusa electricitatea, s-au construit scari suplimentare spre balcoane si i s-a schimbat instalatia de incalzire centrala. Sinagoga a fost pictata in 1936 in stil rococco de catre Ghershon Horowitz. Stilul arhitectonic al sinagogii este un amestec de baroc si rococco.
In Sinagoga Mare din capitala se oficiau slujbe iudaice in stil neolog, la care participau corul si orga. In incinta sinagogii enoriasii erau impartiti in proprietari de jeturi si cei care inchiriau locurile in perioada sarbatorilor. Inchirierea de jeturi era principala sursa de venit a sinagogii, iar jeturile se mosteneau din tata in fiu. Sinagoga Mare din capitala este declarata monument istoric si reprezinta o valoare arhitectonica istorica a comunitatii evreiesti. Din anul 1992 in incinta sinagogii este amplasat si muzeul holocaustului.
Muzeul Holocaustului din Bucuresti
Muzeul Holocaustului din Bucuresti este o expozitie despre o perioada neagra din istoria evreilor din Romania. In acest muzeul publicul are ocazia sa vada numeroase obiecte care aduc in prim plan istoria evreilor. Exponatele prezinta participarea evreilor la Razboiul de Independenta si la Primul Razboi Mondial. Cele mai multe exponate vorbesc despre pogromul de la Dorohoi, din septembrie 1940, pogromul de la Iasi, trenurile mortii si ghetourile din Moldova. In expozitie exista si documente despre rebeliunea legionara, fotografii cu distrugerea multor lacase de cult iudaice.
Avocaul Valentin Saxone, fost vice-presedinte al Uniunii Templelor si Sinagogilor, in anul 1938, descria in articolul sau, "Sinagoga Mare din Bucuresti - monument istoric", un episod din istoria evreilor in care spune ca Sinagoga Mare a fost si loc de refugiu pentru evrei din timpul perioadelor grele ale antisemitismului.
Valentin Saxone spune ca in "anul 1917, dupa primul razboi mondial, dupa retragerea nemtilor din Bucuresti, studentii instigati de A.C. Cuza si parlagii de la Abator au vrut sa faca un pogrom pe Calea Vacaresti , intre Calea Dudesti si Str. Sfinta Vineri, care era centrul cartierului evreiesc din acea vreme. Studentii veneau dinspre Piata Sfintul Gheorghe, iar parlagii dinspre capatul Caii Vacaresti. La Sinagoga Mare s-au format colective evreiesti de aparare, intre acestia fiind si soldati si ofiteri evrei demobilizati din armata romana. Politia, desi a fost sesizata, nu avea nici-o intentie de a interveni. Pe Calea Vacaresti, intre str. Labirint si strada Sfinta Vineri se aflau numeroase ceainarii detinute de evrei care au pregatit apa fiarta, si cu ajutorul grupelor de aparare de la Sinagoga Mare, la apropierea atacatorilor din ambele parti, i-au alungat cu jeturi de apa fierbinte. Numai, dupa aceea, au intervenit jandarmii, de la cazarma de pe Splaiul Unirii, restabilind ordinea".
Unde se afla Sinagoga Mare
Sursa foto : wikipedia.org
