De prin lume adunate

#ce vizitam azi #cercul militar national #fantana sarindar

Ce vizitam azi: Cercul Militar National

cercul militar national este una dintre cele mai emblematice cladiri ale Bucurestiului, o cladire fara de care nu ne putem imagina cum ar fi aratat centrul capitalei. Nascut din dorinta de a ascunde de ochii presei aventurile nocturne ale ofiterilor, Cercul Militar este in prezent una dintre cele mai elegante cladiri care organizeaza frecvent evenimente culturale .

Mic istoric

La inceputul secolului XX, armata avea o imagine sifonata in randul societatii. Numeroasele scandaluri in care erau implicate fete ale armatei romane, ofiteri, caporali si alti gradati, i-au determinat pe conducatorii Ostirii Romanestii sa ia o dicizie privind aceste "rusini". Frecventarea localurilor de proasta reputatie din mahalalele bucurestene, petrecerile nerusinate pana in zori si betiile monstruoase la care erau partasi ofiterii patriei le-au dat de gandit sefilor, care au hotarat sa deschida un club doar al Armatei.

Astfel, hainele militare ramaneau "nepatate", iar ofiterii se puteau destrabala linistiti intr-un mediu doar al lor, departe de ochii presei, care i-ar fi taxat a doua zi in cotidienele de larg tiraj. Asa a luat fiinta "Cercul Militar", institutia care gazduieste sediul central al culturii Armatei Romane. Cu profil cultural-educativ, artistic, recreativ-distractiv, precum si de protocol, Palatul Cercul Militar National a luat fiinta la 15 decembrie 1876.

La aceea data, Cercul Militar nu avea un sediu stabil si a functionat aproape 50 de ani intr-un local inchiriat. Unul dintre primele sedii se afla pe strada Eforiei. Pentru construirea unui sediu, era nevoie de bani, iar oamenii armatei s-au pus pe strans finante. Una dintre solutii era strangerea de cotizatii din partea ofiterilor, insa au existat si campanii de sensibilizare a statului pentru acordarea de fonduri. Pentru a aduna bani, s-a propus chiar organizarea unei loterii. Toate aceste strangeri de fonduri nu s-au materializat. La inceputul anilor 1900, suma stranza era doar de 600 de mii de lei.

In anul 1907, Cercul Militar avea pese 800 de membri, care cotizau in fiecare luna o suma de bani. Cel care platea cea mai mare cotizatie era regele Carol I, cu 100 de lei luna. Urma Principele Ferdinand, cu 50 de lei, iar generalii plateau 10 lei pe luna. Coloneii si sublocotenentii cotizau 8, respectiv 2 lei.

Constructia Cercului Militar se materializeaza abia in 1911, cand arhitectul Dimitrie Maimarolu castiga concursul de proiect. La constructia cladirii participa si arhitectii V. Stefanescu si E. Doneaud, iar stilul caracteristic este cel neoclasic francez. Cercul Militar este construit pe locul fostei manastiri Sarindar, la intersectia Bulevardului Elisabeta cu Calea Victoriei. In anul 1911 se realizeaza doar fundatia, iar constructia incepe in 1912, pe un teren mlastinos. Din aceasta cauza, fundatia se realizeaza pe piloni din stejar. Singura care mai pastraza numele fostei manastiri construite de Matei Basarab este fantana sarindar. Manastirea Sarindar era cunoscuta pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni.

Lucrarile la Cercul Militar se sfarsesc in 1916 si este considerata "podoaba arhitecturala a tarii, cel mai important edificiu monumental din toate palatele, care, gratie stiintei si simtului estetic al marilor arhitecti romani, au inzestrat Romania in ultimele decenii". In timpul Primului Razboi Mondial, cladirea este grav avariata si se reiau lucrarile de reparatii. Cercul Militar National este inaugurat in mod oficial pe 4 februarie 1923, in prezenta Regelui Ferdinand si a Reginei Maria.

Scopurile principale ale clubului Armatei erau:

- strangerea legaturilor de camaraderie intre ofiterii de toate armele si toate gradele, intre ofiterii activi
si cei in rezerva;
- punerea la dispozitia ofiterilor si membrilor de familie a unui local propriu, in care sa-si poata dezvolta educatia cultural-artistica, sa-si imbogateasca cunostintele generale si de specialitate sau sa-si poata petrece in mod util placut si reconfortant timpul liber;
-stabilirea legaturilor intre familiile ofiterilor, precum si intre acestea si societatea civila.

Prin acest ultim paragraf se interzicea de fapt casatoria dintre un ofiter si o fata fara zestre. In acea perioada, fetele sarace urmareau casatorie cu un barbat din cadrul armatei, pentru ca aveau bani foarte multi si o pozitie sociala privilegiata. Gagistii sau gagii (ofiteri si membri ai armatei) era cei mai vanati barbati din aceea perioada, iar printre fetele de maritat exista si un catren cu talc: Ofiter, ofiteras/O fi taran/O fi cioban/Da’ are bani.

Cercul Militar National

Cercul Militar National are in prezent zece sali construite in stiluri diferite: Sala de Marmura, Sala Maura, Sala Gotica , Sala Norvegiana sau Sala Bizantina. Institutia organizeaza numeroase cercuri culturale, educative si artistice. Principalele sali ale cladirii erau destinate evenimentelor importante si receptiilor oficiale.

In prezent, la Cercul Militar National din Bucuresti au loc numeroase expozitii. Cladirea face parte din circuitul celor mai mari sali de expozitie din Bucuresti si gazduieste numeroase concerte, lansari de carte, targuri si alte evenimente culturale. Galeria Artelor, Sala de Spectacole, Sala Bizantina, Sala de Cinema si Sala Foaier sunt salile special amenajate pentru evenimentele culturale. Decorul elegant intregeste atmosfera rafinata a cladirii.

Unde se afla Cercul Militar

Cercul Militar National din Bucuresti se afla pe strada Constantin Mille, la numarul 1. Mai multe detalii despre vizitare si evenimentele organizate aici poti obtine la numarul de telefon 021.313.86.80.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din noutati

Cauta-ti perechea