Muzica

#rock #metallica #death magnetic #cronica de disc #septembrie 2008

"Death Magnetic", Metallica se intoarce la radacini


Tin in mana un CD nou-nout. Este " Death Magnetic ", noul material semnat de rockerii de la Metallica, un album asteptat de aproape 5 ani de fanii trupei.

Primul lucru care mi-a atras atentia a fost coperta. Nu e o mare filosofie sa arunci un sicriu intr-o groapa in jurul careia se invart niste linii care ar vrea sa simbolizeze campuri magnetice. Chiar daca la capitolul coperti de albume, Metallica nu a excelat niciodata, trebuie sa recunosc designul asta minimalist m-a scos din minti. Cand privesc coperta lui “Death Magnetic” imi vin in cap doua lucruri:

1.Baietii astia au avut in adolescenta cosmaruri profund alimentate de manualul de fizica de clasa a IX-a.

2. Metallica a ajuns pe fundul gropii, iar albumul de fata este un soi de cantec de lebada al trupei.

Totusi punctul 2 este contrazis de ceea ce se gaseste pe cele 10 piese ale albumului. Metallica vrea sa demonstreze ca albumele “Load”, “Reload” si “St. Anger” au fost simple accidente. Da, au fost accidente, insa accidente sanctionate vehement de fani.

Albumul debuteaza cu “That Was Just Your Life”, o piesa al carei tempo rapid aminteste de perioada “Master of Puppets”, in care trupa se indeletnicea serios cu thrash metal-ul.

Urmeaza la rand “The End of The Line” si “Broken, Beat & Scarred”, doua melodii tocmai bune de ascultat cand gonesti cu 150 km/h pe autostrada.

“The day that never comes” este una dintre cele mai bune bune compozitii de pe “Death Magnetic”. In ciuda duratei mari ( 7:56), piesa nu te plictiseste. Este o combinatie reusita intre melodie si agresivitate. “The day that never comes” isi extrage esenta tot din perioada optezecista a trupei. Se ia una bucata “Fade to black”, se adauga cateva seminte de “One” si se agita foarte bine. Rezultatul este o balada simpatica cu ruperi de ritm furioase.

Stop! Ce-i asta? Inceputul de la “ All Nightmare Long ” parca l-am mai auzit pe undeva. Las imediat deoparte asemanarea cu primele secunde din “Enter Sandman”, o piesa din ’91 de-a metallicilor. Pana la urma e mai bine sa te inspiri din propria opera, decat sa furi de pe la altii.

“Cyanide” este o piesa care te cucereste de la prima ascultare. Un refren usor de retinut se insereaza perfect peste un ritm al tobelor care iti intra fara sa vrei in sange.

Pian, violoncel, vioara, trombon. Parca intram in alta poveste. In ciuda acestei tesaturi muzicale relativ exotice, “Unforgiven III” nu a avut darul sa ma convinga. Este doar partea a 3-a din ciclul de piese “Unforgiven” si atat.

“Judas Kiss”, piesa cu numarul 8 este un bun prilej pentru chitaristul Kirk Hammett sa arate ca inca se mai pot face solo-uri de chitara memorabile.

La “Suicide & Redemption ”, James Hetfield ia o pauza. Isi lasa colegii sa ofere ascultatorului o lectie de aproape 10 minute de virtuozitate instrumentala.

“My Apocalypse” este cea mai scurta piesa de pe “Death Magnetic” (5:00) si totodata cea care incheie albumul. James Hetfield se concentreaza, se incordeaza si demonstreaza ca inca se mai poate sa canti metal la 45 de ani fara sa te faci de ras.

Minusuri:

  • Productia albumului. Poti sa-ti iei adio de la Metallica ascultata la maximum. Albumul este mixat in asa fel incat sunetul este distorsionat. Distorsiunea o sesizezi chiar daca ai volumul difuzoarelor la jumatate.
  • Senzatia de deja-vu. Este un album pe care crezi ca l-ai mai ascultat candva.
  • Lungimea mare a pieselor. Cea mai scurta melodie are durata de 5 minute.

Plusuri:

  • Inca se mai poate. Metallica demonstreaza ca in 2008 poate sa scoata un album cu care sa-si recucereasca fanii perioadei anilor ’80.
  • Tobele. Ii multumesc pe aceasta cale bateristului Lars Ulrich pentru inspiratia de a alege un sound al tobelor mai “omenesc”. Nu de alta, dar tobele de pe albumul “St. Anger” sunau izbitor de mult cu zgomotul produs de 2 tomberoane de gunoi izbite cu putere de un lucrator furios de la REBU.
  • Vocea. James Hetfield evita sa intre in capcana inflexiunilor vocale de pe “Load” si “Reload” si prefera sa foloseasca un timbru vocal mai aspru, mai putin slefuit.
Pentru alte stiri din muzica aboneaza-te la Newsletterul Muzica.acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Cauta-ti perechea