Stiind ca povestea filmului se invarte in jurul unei tinere dependente de droguri si abandonata de parinti, ma intrebam daca in Weekend cu mama o sa primesc ceva mai mult decat de la stirile orei cinci. Da, am vazut cum se poate face haz pe seama limbajului de cartier, cum se poate strica o idee buna daca este trasa prea mult de par si ca Adela Popescu poate interpreta si alte roluri in afara de cele din telenovele.
Filmul ne intampina cu un dialog caraghios si ironic purtat de Razvan Vasilescu si Medeea Marinescu intr-un avion cu destinatia Henri Coanda. Una dintre replicile personajului interpretat de Vasilescu – "Romania este tara tuturor posibilitatilor" – te face sa realizezi ca nu vei primi ceva mai mult , chiar daca la inceput refuzi sa crezi asta. Pentru cine este Romania tara unde laptele si mierea curg la robinet? Pentru noi, oamenii de rand, in niciun caz. Pentru interlopi? Majoritatea dintre ei fug in Italia sau Spania.
Din Spania vine si Luiza, personaj interpretat de Medeea Marinescu,
dupa 15 ani in care nu si-a mai vazut familia, in special fetita, Cristina (Adela Popescu – printesa telenovelelor din Romania), pe care a lasat-o in grija surorii sale. Revenita in tara, femeia descopera adevaruri socante, de care a fost tinuta la distanta: fiica ei a fugit de acasa, e dependenta de droguri si are o fetita de patru ani pe care a lasat-o la un orfelinat. Macinata de vinovatie, Luiza incearca sa o salveze pe Cristina si sa-si rascumpere astfel greselile din tinerete. Dar cum sa faca asta daca nimeni nu stie unde se afla?
Dupa cateva secvente in care Luiza face pe Sherlock Holmes , afla ca Glont (Tudor Aaron Istodor), iubitul Cristinei, o “arde” prin clubul Twice. Aici, Cristina si Luiza se intalnesc pentru prima data in 15 ani, iar tanara, evident, nu o recunoaste. Dupa replica “sunt eu, mama ta” si cateva injuraturi , fata accepta sa stea de vorba cu mama ei in schimbul a 3000 de euro.
Simtind ca se pot scoate mai multi bani, iar ei fiind intr-un "impas financiar, Glont o indeamna pe Cristina sa mearga cu mama ei la tara, sa-si viziteze bunicul (un Gheorghe Dinica plictisit).
Farama de credibilitate a filmului se duce de tot atunci cand o fata rebela precum Cristina, care isi ignora mama si are toate motivele din lume sa o urasca, a doua zi pune muraturi alaturi de ea si ii cere sfaturi bunicului despre pietrele de rau. Nu stiu de ce, dar am o presimtire ca generatia emo nu este la curent cu pusul muraturilor.
Nu putem ignora nici limbajul viu, necesar, dar fortat al filmului. De retinut este faptul ca dupa fiecare “puii mei” venea o injuratura. “Puii mei” era avertizarea Adelei ca urmeaza sa-si bage si sa-si scoata. Din limbaj nu scapam de “foarte tare”, “trip” sau “gen”, care sunt folosite in exces. Numele baietilor rai - Glont, Johnny, Edwards - sunt culese de pe fundul sacului cu idei. Nici fetele nu au scapat usor - Lizuca “gen” Dumbrava minunata sau Dorothy “gen” Vrajitorul din Oz . Numai Cristina era poreclita Cris si visa ursi polari dupa fiecare seringa golita.
Nu vad cu ce ne-ar putea multumi filmul. Revenirea lui Stere Gulea? Trecerea Adelei de la telenovela la lungmetraj? Nici macar titlul nu este unul potrivit - Weekend cu mama - avand in vedere ca weekendul se termina inca din primul sfert al filmului. Dupa care avem lunea la dezintoxicare, martea la fel, miercurea nici nu mai stiu pentru ca se pierde total notiunea timpului. Grav este ca una dintre cele mai serioase probleme si cele mai discutate la televizor, in ziare, la coltul blocului – problema copiilor abandonati de parintii plecati in strainatate in speranta ca le vor putea oferi o viata mai buna - a ajuns acum si pe marile ecrane. Nu stiu daca acesta a fost principalul motiv pentru care s-a facut acest film, dar este un semnal bun (inca unul) de alarma.
Trailer Weekend cu mama
Daca vrei sa afli inaintea tuturor ce se intampla in lumea filmului si la ce sa te astepti de la noile aparitii , aboneaza-te la Newsletterul de Cronici Cinema.acasa.ro
