Dramaturgic, cineastul il urmareste pe eroul Schlomo in trei etape ale vietii sale, iar titlurile lor sunt consemnate in titlul filmului. "Va" e copilaria, "vis" - adolescenta, iar "deviens" - maturizarea. "Traieste!" e un bildungsroman, dar si un film-document (a fost inspirat din fapte reale), un film al realitatilor de ieri si de azi ale Israelului, care denunta nationalismul unor anumiti israelieni si somatizeaza tragismul existentei evreilor etiopieni - singurii evrei dintre negri si singurii negri dintre evrei.
Dar - si acesta mi s-a parut cel mai induiosator aspect al lui (negustand deloc nici muzica peste masura de lirica si pe undeva santajista, care punea povestea pe o gama nedorita) - e mai ales un film despre capacitatea femeii de a iubi si ocroti. Toate personajele feminine din film sunt importante si bine conturate. Ele reprezinta mai multe tipuri de feminitate , dar toate trimit la femeia originara. E mai intai mama naturala a lui Schlomo, care are puterea sa-l trimita din tabara, sa-l salveze, cu riscul de a nu-l mai revedea. E pe urma prima mama adoptiva, evreica etiopiana care-l ia pe puiul Schlomo sub aripa, in Israel, spunand ca e copilul ei. E, mai ales, Ya‘l, a doua mama adoptiva, israelianca ce mai are doi copii acasa, dar care ajunge sa o iubeasca mai mult pe "ratusca cea urata" si sa-i protejeze, cu tact, evolutia. E, in fine, Sarah, femeia cu care Schlomo se va casatori, care il iubeste indiferent de culoarea pielii si-i va da un fiu. "Traieste!" mi se pare, sub acest aspect, un delicat omagiu adus feminitatii intelese drept capacitate de a da viata - in diferite moduri - si de a iubi generos si intelept. Dar si de a apara, la nevoie, animalic obiectul iubit. De altfel, relatiile lui Schlomo cu femeile sunt cele mai bine surprinse din tot filmul, mult mai sincer emotionante decat tiradele despre toleranta rasiala ori pasajele liricoide despre dorul de casa si de mama naturala, neinspirat transpuse prin discutiile lui Schlomo cu mama prin intermediul Lunii de pe cer. Daca tot suntem la capitolul neimpliniri, sa ne exprimam si dezamagirea ca umorul lui Mihaileanu nu razbate decat de putine ori. In orice caz, "Traieste!" e un film care pare in alt fel destinat publicului larg decat era, la alt nivel, "Train de vie". Dovada e Premiul Publicului obtinut in cadrul sectiunii Panorama la Festivalul de la Berlin .