Nu credeam ca voi ajunge vreodata sa spun ca mi-a placut un film cu Owen Wilson si Jennifer Aniston, dar Marley&Me cucereste toate categoriile de public, fiind in primul rand un film de familie . Pelicula regizata de David Frankel este ecranizarea cartii omonime scrise de jurnalistul John Grogan, inspirat de propriile sale aventuri alaturi de labradorul Marley.
John (Owen Wilson) si Jennifer Grogan (Jennifer Aniston) sunt doi tineri jurnalisti care dupa casatorie decid sa se mute in Florida, dar inainte de a deveni parinti vor sa invete ce inseamna responsabilitatea in compania unui catel. Micutul patruped , un Labrador hiperactiv cu un apetit insatiabil pentru absolut orice (mobila, perdele, telefoane, pereti, bijuterii, etc.), se dovedeste un caine nebun, imposibil de dresat, dar exact ce le trebuie sotilor Grogan.
Ramas in pana de inspiratie, John incepe sa scrie un articol despre problemele si situatiile amuzante pe care le creeaza Marley (botezat astfel dupa Bob Marley ) fara a sti ca peste ceva ani rubrica sa se va transforma intr-o carte al carui personaj principal va fi, bineinteles, labradorul sau de nestapanit.
Odata cu aparitia copiilor in familia Grogan, se ivesc si probleme intre cei doi soti generate de schimbarile ce intervin in viata lor: Jen este nevoita sa renunte la cariera pentru a se dedica cresterii celor trei copii, iar John trebuie sa gaseasca un job mai bine platit pentru a-si putea intretine familia si pentru a putea cumpara o casa mai mare. Dar cu Marley alaturi, mai mare si mai batran, dar la fel de nebunatic, Jen si John reusesc sa treaca peste probleme si sa accepte faptul ca renuntarile, compromisurile si reprosurile fac parte din viata si trebuie depasite cu optimism.
Cine nu are un caine, sa-si ia
Marley&Me este ceea ce americanii denumesc “dramedy”, adica un mix de comedie si drama pentru ca scenaristii nu s-au
hotarat ce tabara sa aleaga. Dar pelicula lui David Frankel (The Devil Wears Prada) stabileste un echilibru intre momentele de comedie (nazdravaniile lui Marley) si cele dramatice (tensiunile din relatia sotilor Grogan) reusind sa ofere publicului consumator de productii hollywoodiene un film amuzant si fermecator despre un om si cainele sau.
Jennifer Aniston si Owen Wilson, experti in roluri usurele in comedii si mai usurele, sunt perfecti pentru a-i interpreta pe sotii Grogan, cu singura mentiune ca pe parcursul celor 15 ani pe care-i acopera filmul, cei doi nu imbatranesc deloc, niciun rid nu le brazdeaza fata, niciun fir de par alb nu se iteste razlet din pletele blonde. Oricum nu machiajul este focusul peliculei, ci lectiile de viata pe care le invata Jen si John avand grija de adorabilul si nevroticul Marley.
Unul dintre putinele minusuri ale filmului ar fi ultimele 20 de minute de care scenariul trage agonizant pentru a smulge lacrimi spectatorilor sensibili sau care au/au avut un caine. Deci, daca intentionati sa vedeti acest film, va sfatuiesc sa nu uitati sa luati, pe langa cola si popcorn , si cateva pachete de servetele pentru ca sigur veti avea nevoie de ele. Totusi Marley&Me este un film de vazut!
Daca vrei sa afli inaintea tuturor ce se intampla in lumea filmului si la ce sa te astepti de la noile aparitii, aboneaza-te la Newsletterul de Cronici Cinema.acasa.ro
