Atat in perioada antebelica cat si postbelica, Bucurestiul era un oras european frumos si linistit, care facea cinste denumirii de Micul Paris. La acest aspect armonios au contribuit si podurile de peste raul Dambovita . Masive, dispuse pe piloni din piatra, cu diverse statui si ornamente din piatra sau fier forjat, aceste poduri erau adevarate bijuterii arhitectonice. De-a lungul timpului insa aceste poduri au suferit numeroase modificari, unele dintre ele disparand definitiv.

Raul Dambovita avea numerosi afluenti, care astazi nu mai exista: Bucurestioara, Garlita din Brosceni sau Dambovicioara. Raul si afluentii sai formau si diverse balti. Singura balta ca re mai exista si astazi este cea din parcul Cismigiu de astazi.

Peste Dambovita exista poduri inca din cele mai vechi timpuri, Bucurestiul fiind un centru comercial important, care facea legatura intre Orient si Occident. La inceput, podurile erau construite din lemn. De-abia in anul 1826 Bucurestiul dispune de un pod din piatra, construit de Grigore D. Ghica.

Raul Dambovita strabate Bucurestiul pe o lungime de peste 20 de kilometri. Pana la inceputul secolului al XIX -lea Dambovita avea o apa limpede si potabila. Apoi raul a devenit locul deversarilor necontrolate. In epoca comunsita, podurile de peste Dambovita au suferit modificari importante. Multe dintre podurile de peste Dambovita, adevarate bijuterii arhitectonice, au disparut sub buldozerele comuniste.
 

Podurile existente ale Bucurestiului

Podul Eroilor

In anul 1922, la Alba Iulia a avut loc incoronarea Regelui Ferdinand si a Reginei Maria ca Suverani ai Romaniei. Cu aceasta ocazie, unul dintre podurile de peste Dambovita a fost botezat cu numele regelui. Acest pod era strabatut de tramvaie. In perioada comunista, podul si-a schimbat denumirea in Podul Stirbei Voda. De-a lungul regimului comunist, podul a suferit numeroase modificari. Podul a fost botezat dupa statuia Eroii Sanitari care se afla in apropiere. Numele podului a fost schimbat in perioada constructiei metroului bucurestean .

Podul Izvor

Podul Izvor este unul dintre cele mai cunoscute poduri de peste Dambovita care a rezistat pana in zilele noastre. Acest pod leaga bulevardul Regina Elisabera de Parcul Izvor. Inainte de demolarile din perioada comunista, acest pod facea legatura dintre centrul orasului cu cartierul Uranus, disparut acum. In apropierea podului au fost construite Liga Culturala pentru Unitatea Tuturor romanilor, in prezent Teatrul Bulandara , si caminul facultatii de medicina.

Peste Dambovita mai trec cateva poduri, majoritatea dintre ele construite dupa '90. Printre acestea se numara podurile Ciurel, Grozavesti, Cotroceni, Hasdeu, Opereta, Marasesti, Timpuri Noi, Mihai Bravu, Vitan si Glina. Peste majoirtatea acestor poduri trec si tramvaie.
 

Podurile disparute ale Bucurestiului

Peste Dambovita au existat si alte poduri, care au fost distruse in special in perioada comunista. Atunci au fost demolate pentru a face loc marilor proiecte de dezvoltare urbana ale lui Ceausescu. Printre podusrile frumoase de peste Dambovita disparute acum se numara podurile Mihai Voda, Senatului, Rahova, Halelor sau Serban Voda.

Podul Mihai Voda

Acest pod a fost unul dintre cele mai frumoase din Bucuresti. In timpul lucrarilor la metrou din anii '70, acest pod a fost transformat intr-o pasarela pentru pietoni si tramvaie. Dupa sistematizarea raului Dambovita, podul nu a mai fost refacut. Podul Mhai Voda facea legatura intre cartierul Uranus si Splaiul Independentei. Podul se afla in apropierea complexului manastiresc Mihai Voda, care adapostea si Arhivele Statului. Din acest complex nu a mai ramas in prezent decat manastirea.

Podul Rahova

Podul Rahova este un alt pod care a disparut. Facea legatura intre centrul vechi al Bucurestiul si cartierul Rahova. De-a lungul timpul a suferit numeroase modificari, insa in anul 1930 a disparut definitiv din perisajul urban bucurestean.