Stagiunea de toamna din acest an s-a deschis la Teatrul Bulandra cu Moartea unui comis voiajor. Piesa este o metafora a capitalismului scrisa de Arthur Miller in urma cu aproape 50 de ani, dar ramane actuala si surprinzatoare pentru Romania anilor 2000 care merge taras-grabis pe urma Americii anilor ’50.

moartea unui comis voiajor a castigat numeroase premii printre care chiar si Pilitzerul in 1949 si a avut premiera la Teatrul Bulandra in luna martie a acestui an cu o distributie care include nume celebre printre actorii romani si anume Victor Rebengiuc   si Mariana Mihut .

Spectacolul de teatru se deschide halucinant cu o reclama la branza Philadelphia , celebra pentru americanii epocii, dar care intra in contrast puternic cu decorul camerei saracacioase pe care o vezi in prim-plan. Aceasta camera va fi si decorul intregii piese in care cei doi actori principali Willy Loman (V. Rebengiuc) si sotia sa Linda ( M. Mihut)  isi vor trai dramele sociale si existentiale.

Impactul dramatic al piesei este cu succes amplificat de actorii principali. Intai ramai impresionat de drama comis voiajorului care a muncit toata viata pentru o corporatie americana, dar care se vede exclus si marginalizat in ceasul al doisprezecelea al vietii, adica la varsta pensionarii cand oamenii au cea mai mare nevoie de ajutor.

Urmeaza drama sotiei care a suportat tacut toate crizele sotului si care, in ciuda faptului, ca nu a avut viata pe care si-o programase, continua sa fie stalpul de sustinere al familiei. Nu in ultimul rand, Biff, unul dintre cei doi fii ai cuplului traieste drama omului dezradacinat care si-a dezamagit parintii pentru ca la varsta maturitatii nu a devanit ceea ce ei sperau.

Beton contra cer

Willy care a trait toata viata incercand sa fie un bun american si un nume celebru in domeniul caracteristic al capitalismului (vanzarile), pare a constientiza iluzia societatii in care traieste. Toata viata a muncit pentru a plati ratele la casa visurilor si a uitat sa priveasca atent in jur si sa isi identifice adevaratele dorinte. Acum, la batranete observa amar cum lumea si-a schimbat total fata, astfel ca arborii din jurul locuintei lui au fost taiati cu scopul de a construi si mai multe imobile.

” Ar trebui data o lege care sa interzica construirea blocurilor. Ne-au zidit de vii. Avem in jur numai beton si sticla. Iti rupi gatul in curtea asta daca vrei sa vezi cerul”. In acest protest, comis voiajorul parca citieaza zicala buddhista: “Fiecare caramida pe care o folosesti pentru cladirea unei casei este echivalenta cu decladirea propriului suflet”. Willy se razvrateste impotriva acestui fapt uita, insa, sa protesteze impotriva bogatanilor carora le-a pupat umil picioarele sau le-a ridicat bricheta atunci cand o scapau tamp pe jos.

Ce mai mare greseala a acestui american simlplu care este, de fapt, reprezentarea oricarui american nascut si crescut in spiritul economiei de piata, este ca incearca sa isi impuna principiile celor doi fi ai lui. Acestia rateaza. Unul pentru ca nu are sprijinul patern necesar, iar celalalt, din contra, pentru ca este proiectat de catre parintii lui a fi un business man de succes in timp ce el este doar fiul unui comis voiajor si al unei mame caznice.

Drama lui Biff este acuta. La varsta de 34 de ani nu stie unde ii este locul, ce isi doreste sa faca cu viata lui si nici incotro vrea sa se indrepte. El se lasa inca o data iluzionat de tata care ii prevede un viitor stralucit, insa acesta este si momentul constientizarii minciuni in care Biff a trait toata viata.

Mariana Mihut interpreteaza pana la lacrimi un personaj care a inteles inca de la primii pasi in viata care este rolul femeii in societatea americana a anilor ‘50. Astfel, isi face datoria de mama, sotie si bucatareasa fara a-si pune intrebari despre propriul destin.

Pe langa faptul ca este intelegatoare, Linda cunoaste in mod intim zbuciumurile sufletesti ale celor trei barbati pe care ii are in grija. Ea are solutii salvatoare pentru fiecare dintre ei. Fara ea aceasta familie nu ar beneficia de echilibru si s-ar destrama.

Moartea unui comis voiajor a fost proiectata ca o fresca sociala. Principalul ei efect este de a te ajuta sa constientizezi numeroasele prejudecati pe care a fost cladita societatea americana. Piesa este un adevarat spectacol al constientizarii de sine si o pledoarie pentru reamintirea lucrurilor si gesturilor simple care te fac cu adevarat fericit.