Livada cu pomi fructiferi , manuscrise vechi, picturi celebre si cotetul lui Zdreanta sunt doar cateva dintre atractii casei memoriale Tudor Arghezi. Amplasata pe cel mai inalt deal al Bucurestiului, casa lui Arghezi vegheaza tacuta asupra orasului alert.

Martisorul, mahalaua fara nume

Tudor Arghezi si-a construit un mic paradis personal la marginea Bucurestiului, intr-un loc izolat, departe de forfota orasului. Dealul cel mai inalt al Bucurestiului adapostea acum 90 de ani o livada de visini. Oamenii din imprejurimi, in mare parte tarani veniti la oras pentru un trai mai bun, agatau de ramurile visinilor snururi rosii si albe. Inceputul anului agrar insemna pentru acesti oameni speranta intr-un viitor mai bun.

Tudor Arghezi a fost impresionat de obiceiurile localnicilor si a propus primariei de sector ca mahalaua si strada cu visini sa poarte numele de Martisor. Martisoarele prinse in copaci de localnici l-au inspirat pe Tudor Arghezi si in alegere numelui casei sale. Martisorul a devenit o emblema a scriitorului. Locul in care a trait si a creat a fost si locul pe care Arghezi l-a iubit cel mai mult.

Tudor Arghezi, stapanul Martisorului

In vara anului 1926, dupa ce Tudor Arghezi a iesit din inchisoara Vacaresti, cumpara o suprafata de teren in mahalaua Martisorului. Aici construieste o oaza de verdeata pentru familia si prietenii sai. Casa a fost construita de catre un arhitect suedez, chiar dupa planurile scriitorului.

Familia Arghezi s-a stabilit la Martisor in 1930. In curtea locuintei sale, Arghezi a construit si o , denumita "Potigraful Martisor". Aici Arghezi si-a tiparit majoritatea operelor sale. In tipografie , vizitatorii pot admira numeroase fotocopii, manuscrise, fotografii, editii princeps din opera lui Arghezi si fragmente din "Bilete de papagal".

O viata intreaga expusa intre patru pereti

Locuinta in care Tudor Arghezi a trait timp de 37 de ani a devenit muzeu in anul 1974. Conform testamentului scriitorului, aceasta a fost una dintre dorintele sale cele mai mari. Scriitorul si-a donat proprietatea statului, insa cu conditia ca locuinta sa fie transformata in . Camera de lucru a scriitorului adaposteste cea mai mare parte a bibliotecii personale, care insumeaza cateva mii de volume. Tot in camera de lucru se mai gasesc si un aparat de radio din anii '30, masa de lucru a scriitorului, un pat si o icoana veche de peste 150 de ani.

Intr-o alta camera a muzeului vei mai putea admira numeroase medalii si decoratiuni obtinute de scriitor in timpul vietii. De asemeanea, vei mai putea vedea si medalia primita o data cu Premiul european Gottfried von Herder, primit de Tudor Arghezi pe data de 30 aprilie 1965. Scriitorul a fost primul roman care a primit acest premiu.

Muzeul mai adaposteste si numeroase tablouri si sculpturi realizate de artisti cunoscuti. Operele lui Francisc Sirato, R. Maniu, Nicolae Darascu, Oscar Han sau Lucia Demetriade Balacescu se pot admira in incinta muzeului. In laboratorul lui Arghezi se afla un aparat de radio Atwater Kent, medaliile cu efigia scriitorului, obiecte si aparatura personala.

In camera copiilor lui Arghezi se gasesc jucarii si de scoala. In camera de zi vei putea vedea un samovar, un gramofon si numeroase picturi semnate de artisti consacrati precum Steurer, Calafeteanu, Ciocardel sau Macedonschi. Tot in incinta casei memoriale se mai pot admira numeroase manuscrise, traduceri , volume de versuri si proza, reviste, imagini din istoria Martisorului si harti cu insemnarile calatoriilor din Europa.

De asemenea, in curtea casei se afla mormintele lui Tudor Arghezi si Paraschiva Arghezi, sotia scriitorului. Tot in curte vei mai putea vedea si cotetul celebrului Zdreanta.

Unde se afla si cand se poate vizita casa memoriala

Casa memoriala Tudor Arghezi se afla pe strada Martisor, la numarul 26, in cartierul . Muzeul se poate vizita zilnic, de marti pana duminica, intre orele 10.00 - 17.00.