De prin lume adunate

#evenimente #paste #traditii #obiceiuri

Traditii si obiceiuri de Paste

Pastele este cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii si s-a sarbatorit pentru prima data in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Desi Pastele este cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii si reprezinta Invierea mantuitorului Iisus Hristos, aceasta a fost mai intai o sarbatoare iudaica (cuvantul Paste isi are etimologia in cuvantul ebraic pesah, care inseamna trecere) si simboliza eliberarea evreilor din robia egipteana si trecerea prin Marea Rosie, pe pamantul fagaduintei.

 

Ouale de Paste

 

Ouale rosii simbolizeaza sangele varsat de Iisus pentru mantuirea omenirii. Legenda spune ca dupa rastignirea lui Iisus, Pilat a fost invitat la o petrecere. Atunci un soldat a intrat in incapere si a strigat ca Iisus a inviat. Pilat, neincrezator, a spus ca va crede acest lucru doar atunci cand oul pe care il tinea in mana se va inrosi. Si oul s-a inrosit pe loc, iar Pilat a scapt oul pe jos care a crapat. Tot de atunci a ramas si obiceiul ca de Paste sa se ciocneasca ouale.

O alta legenda spune ca in dimineata Duminicii dupa Inviere, o copila mergea cu un cos cu oua la Ierusalim pentru a le vinde. Copila s-a intalnit pe drum cu un evreu, care bucuros de vestea invierii lui Isus, in loc de buna ziua i-a spus copilei Hristos a inviat. De atunci a rams obiceiul ca de Paste oameni sa se salute in acest fel.

Ciocnitul oualor de Paste se face dupa reguli bine stiute. Persoana mai in varsta ciocneste primul oul tinut in mana de o persoana mai tanara, si rosteste "Hristos a Inviat", iar celalalt ii raspunde cu "Adevarat a Inviat".  In unele zone ale tarii, exista traditia ca in dimineata de Paste, intreaga familie sa isi spele fata cu apa noua, in care se pune un ou rosu. Exista astfel credinta ca cel care se spala in aceasta apa va fi tot anul frumos si sanatos ca un ou rosu. Cojile oualor mancate de Paste sunt pastrate si puse apoi in brazda pentru ca pamantul sa fie roditor. Cine mananca in ziua de Paste prima oara oua, va fi usor peste an.

sursa foto: crestinortodox.ro

Mielul de Paste

 

Mielul de Paste este un alt simbol al acestei sarbtori crestine si reprezinta simbolul lui Iisus. Ca si Mantuitorul, mielul este o jertfa adusa crestinatatii. Mielul este si mancarea traditionala de Paste si este pregatit dupa mai multe retete, in functie de zona. Un alt preparat simbolic al sarbatorii de Paste este si drobul din carne de miel. Mielul pregatit pentru masa de Paste era fript cu toate maruntaiele la cuptor, fara a fi fiert si fara a i se zgrobi vreun os.

Sursa foto: yachtandboat.com

Deniile din Saptamana Mare

 

Deniile reprezinta unele dintre cele mai profunde slujbe ale crestinatatii. Deniile se tin in Postul Mare al Pastelui, iar cele mai frecventate sunt cele din ultima saptamana a postului, in Saptamana Mare. Deniile au aparut o data cu crestinismul si se practica indeosebi la lasatul seri, dupa ora 18:00.

Deniile din Saptamana Mare incep cu seara de Florii si tin apoi de luni pana vineri, cand preotii rostesc rugaciuni rituale si citesc fragmente din Vechiul Testament. Traditia spune ca pana la inceperea Deniilor, casa trebuie sa fie curata, iar pomii si gardurile vopsite. Femeile care merg la biserica pentru slujba Deniilor trebuie sa poarte pe cap o naframa neagra.

Sursa foto: monitorulsv.ro

Saptamana Patimilor

 

Ultima saptamana a postului Pastelui este cunoscuta sub numele de Saptamana Patimilor, sau Saptamana Mare. In aceasta saptamana Postul tine pana joi, iar vineri si sambata sunt  zile destinate postului negru. In aceasta saptamana, tinerii obisnuiesc sa manance doar paine si fructe uscate si sa bea doar apa de izvor. In Saptamana Mare trebuie sa fie pastrata linistea si tristetea generala, la biserica au loc servicii divine, tot in aceasta saptamana au loc focuri rituale, postul trebuie sa se respecte cu strictete, sunt interzise treburile casnice importante.

Tot in Saptamana Mare se face curatenia generala prin case si curti, se intrerup lucrarile de camp, se confectioneaza haine noi pentru sarabatoare, se taie pasarile si vitele pentru masa de sarbatori si se merge la biserica pentru impartasanie. In Saptamana Mare oamenii trebuie sa isi ierte pacatele reciproc si sa faca fapte bune.

In prima zi a Saptamanii Mari, luni, este pomenit Iosif cel Preafrumos, care a fost vandut de fratii sai pentru 30 de arginti. Tot in aceasta zi, Iuda l-a vandut pe Isus tot pentru 30 de arginti. In ziua de marti se pomeneste pilda celor 10 fecioare. Cinci dintre fecioare erau intelepte si aveau untdelemn pentru candele (erau milostive), iar cinci fecioare erau nebune si domnul Isus nu le-a primit. In ziua de miercuri se pomeneste femeia pacatoasa care a sters cu parul ei picioarele Mantuitorului. In ziua de joi se pranuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitor, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsemani si vanzarea Domnului de catre Iuda.

Joia Mare sau Joia Patimilor este ultima zi din postul Pastelui. Se spune ca in aceasta zi nu este bine sa dormi, astfel cine va dormi va fi lenes tot timpul anului. Joia Mare este si ziua in care mortii vin la vechile locuinte unde raman pana in sambata de dinainte de Rusalii. Pentru ca vremea este de obicei friguroasa in aceasta zi, se fac focuri in jurul casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Tot in aceasta zi se duc la biserica bauturi si mancaruri care se sfintesc si se dau de pomana pentru pomenirea mortilor. Tot in Joia Mare se inrosesc si ouale, care nu se vor strica niciodata.

Vinerea Mare se mai numeste si Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca. In aceasta zi, Iisus a patitmit si a fost rastignit. In Vinerea Mare se tine post negru , adica nu se bea si nu se mananca nimic toata ziua. Postul negru se tine pentru a il feri de boli pe cel ce posteste. Postul negru il va face mai sanatos si ii va merge bine tot anul. Traditia spune ca cel care posteste in aceasta zi nu il va mai durea capul niciodata si va sti cu trei zile inainte cand va muri.

In Sambata Mare se praznuieste ingroparea trupeasca a lui Isus si pogorarea lui in Iad. Duminica Invierii este ziua in care Mantuitorul a inviat. Timp de 40 de zile, crestini se saluta cu "Hristos a inviat" si raspund cu "Adevarat a inviat".

Sursa foto: mihaly.weblog.ro

Masa de Paste

 

Dupa slujba de Inviere de la biserica, toti membrii familiei se aseaza la masa si gusta mai intai din pasca sfintita. Apoi se ciocneste cate un ou si se inchina un pahar de vin. De pe masa de Paste nu trebuie sa lipseasca ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu branza sau smantana. Se spune ca trebuie sa tii minte prima persoana cu care ai ciocnit de Paste, astfel, daca te vei rataci si iti vei aduce aminte de aceea persoana, vei gasi si drumul spre casa.

Sura foto: prali.org

Invierea Domnului

 

In noapte de Inviere, de sambata spre duminica, dupa primul cantat al cocosilor, toata lumea se trezeste pentru a merge la slujba de Inviere. Inainte de a pleca la slujba, toti membrii familiei trebuie sa se spele pe fata cu un ou rosu si un banut de argint, pentru a fi sanatosi si frumosi.

La intoarcerea acasa , fiecare duce in mana lumanarea aparinsa de Inviere. Apoi, toti membrii familiei se asaza la o prima masa festiva de Paste, nu inainte de a se spala din nou cu oul si banutul din argint. Sarbatoarea este deschisa de cel mai varstnic barbat din casa care ciocneste oul cu sotia , apoi in ordine cu ceilalti membrii ai familiei. Fiecare membru al familiei trebuie sa manance mai intai un ou sfintit si de-abia apoi din celelalte preparate de pe masa de Paste.

Sursa foto: bihor.ro

Interdictii in ziua de Paste

 

In prima zi de Paste exista cateva interdictii care nu trebuie incalcate. In aceasta zi nu este permisa plecarea din sat, nu se matura prin casa, nu se pregateste mancare, iar masa de Paste nu se ridica timp de trei zile. In ziua de Paste, dupa masa de pranz, toata comunitatea se strange in curtea bisericii pentru a ciocni oua, pentru a bate toaca si pentru a trage clopotele. Daca prima zi de Paste este sarbatorita in familie, a in a doua zi finii se duc in vizita la nasi, cu colaci, pasca si oua rosii.

Sursa foto: desarbatori.ro

Traditii din zonele Romaniei

 

In Bucovina, traditia spune ca in noaptea de Inviere fetele nemaritate sa spele clopotnita cu apa noua. Apoi, cu aceeasi apa sa se spele in zorii zilei de Paste pentru a fi frumoase tot anul si a atrage feciorii.

In Campulung Moldovenesc, in zorii zilei de Paste, credinciosii merg in curtea bisericii, se aseaza in forma de cerc, cu lumanari aprinse in mana si asteapta preotul care le va sfinti bucatele. Fiecare credincios pregateste un cos cu seminte de mac, sare, zahar, faina, ceapa si usturoi, pasca, sunca, branza, ouale rosii, oua incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri.

sursa foto: emaramures.ro

In zona Sibiului exista traditia ca de Paste sa fie impodobit un pom, asemanator cu cel de Craciun, in care se agata oua vopsite. In Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc la sfintire un cos cu oua rosii, cozonac si cocosi albi. Cel mai norocos credincios va fi cel al carui cocos canta primul. Acest lucru simbolizeaza faptul ca in casa lui va fi belsug. Dupa slujba de Inviere, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci. In Maramures, copiii merg in prima dimineata de Paste la vecini pentru a le anunta Invierea Domnului, iar gazdele daruiesc cate un ou rosu fiecarui copil.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din noutati

Cauta-ti perechea