Numeroase cuvinte dintr-un dictionar explicativ roman au mai multe intelesuri, unele mai bine cunoscute, altele mai putin cunoscute, iar multe dintre aceste cuvinte capata intelesuri figurative sau total diferit de definitia din dictionar atunci cand sunt introduse intr-o expresie specific romaneasca.
Un exemplu de astfel de cuvinte cu inteles total diferit fata de definitia din dictionar este expresia "Nici in clin, nici in maneca". Dexonline.net ne invata ca un clin este "bucata de panza ori de stofa din care se compune o rochie ori o umbrela sau care se pune unei haine ca sa o largesti", iar expresia este definita de acelasi dictionar ca "a nu avea nimic in comun cu el, nici o relatie". In cazul acestei expresii specifice, explicatia sta in zona si perioada sa de provenienta, expresia originala fiind una extrem de veche, din Transilvania unde "in manec" inseamna a urca la deal cu carul, iar "in clin" inseamna a cobori in vale. Astfel, expresia devine mult mai clar folosind sinonimele "Nici la deal, nici la vale".
Cele mai multe expresii romanesti sunt atat de vechi incat unele cuvinte nu isi gasesc definitia intr-un dictionar modern al limbii romane, altele au explicatii legate de anumite evenimente sau credinte populare vechi. Urmatoarele 10 expresii romanesti fac parte din lista celor a caror explicatie este cunoscuta de foarte putini vorbitori de limba romana.
1. A-i face cuiva capul calendar. O expresie folosita des de vorbitorii de limba romana, aceasta este definita pe dexonline.net astfel "a face (cuiva) capul calendar, a zapaci (pe cineva) vorbind mult". Expresia este extrem de veche, iar explicatia are legatura cu faptul ca in antichitate datele care apareau in calendar (cifre, date astronomice, geografice sau istorice) erau mult peste puterea de intelegere a omului de rand.
2. Banul n-are miros. O expresie aparent figurativa care isi are de fapt originea in vremea imparatului Vespasian, urmasul lui Nero. Atunci cand acesta a urmat la tron si a gasit vistieria goala, a decis sa puna taxe pe numeroase activitati inclusiv pe closetele publice. Viitorul imparat Titus, fiul lui Vespasian s-a plans tatalui sau ca poporul rade numind closetele vespasiene si comentand ca banii stransi de imparat sunt din surse mirositoare. Imparatul i-a dat fiului sau o moneda indemnandu-l sa o miroasa cu urmatoarele cuvinte care s-au transformat in expresia folosita si astazi "Uite, banul nu are miros".
3. Piatra de incercare. Aceasta expresie este un exemplu de folosire cu sens figurat al unei expresii ce defineste un obiect sau o practica reala. O piatra de incercare este definita in dex ca "roca silicioasa foarte dura folosita in trecut la verificarea puritatii aurului si a argintului", dar cu sens figurat expresia inseamna "mijloc de verificare a capacitatii, a sentimentelor sau a valorii cuiva". Intr-un dictionar de sinonime se arata ca aceasta expresie poate fi folosita interschimbabil cu urmatoarele cuvinte "dovada, indiciu, marturie".
4. A se duce pe apa Sambetei. Expresia "s-a dus pe apa Sambetei" este folosita cu sensul de a disparea si vine de la credinta veche ca raul care se varsa in Infern era denumit apa Sambetei (similar cu raul Styx). Orice cadea in aceasta apa se pierdea pentru totdeauna.
5. Munca de Sisif. Munca de Sisif este o expresie definita in dictionar ca "sarcina grea, ce reclama opintiri continue", iar intr-un dictionar de sinonime este mentionata si varianta mai putin cunoscuta "stanca lui Sisyph". Sisyphus sau Sisyph sau Sisif este un rege din Corint, personaj mitologic condamnat de zei sa rostogoleasca in Infern un bolovan catre varful unui munte. Astfel, astazi aceasta expresie este folosita cu sensul de munca facuta degeaba sau munca ce trebuie refacuta la nesfarsit.
6. A fi in al 7-lea cer. Al 7-lea (sau in unele versiuni al 9-lea cer) face parte din credinta populara religioasa ca cerul, respectiv paradisul, este impartit in mai multe bolte ceresti, fiecare bolta reprezentand o treapta mai inalta a spiritului omenesc. Astfel, cea mai inalta treapta, respectiv al 7-lea sau in alte versiuni al 9-lea este cea in care ajung cei fericiti, iar sensul cu care se foloseste aceasta expresie descrie o stare de beatitudine, bucurie extrema.
7. Pielea ursului din padure. Aceasta expresie romaneasca este de fapt o traduce si nu o expresie traditionala, avand ca punct de inspiratie una fin fabulele celebrului La Fontaine. In fabula, doi prieteni vand unui blanar blana ursului pe care nu l-au vanat inca. In timpul vanatorii isi pierd insa curajul, unul dintre prieteni se urca in copac, iar celalalt este fortat sa se prefaca mort. Ursul se apropie de prietenul aflat pe pamant si il miroase apoi decide sa plece. Dupa ce coboara din copac, cel de-al doilea prieten il intreaba ce i-a soptit ursul la ureche. Raspunsul pe care il primeste este "mi-a spus sa nu ii vand blana pana nu l-am vanat". Astfel, aceasta expresie inspirata de fabula este folosita cu sensul de promisiuni fara acoperire.
8. Vorba de claca. Aceasta expresie este definita in dictionar ca "vorbe fara miez, de flecareala" si este preluata din viata de la sat, unde mica adunare a vecinilor este denumita claca. La claca, satenii se ajuta la munca reciproc si in acelasi timp se distreaza cu raspandirea barfelor din zona. Vorbe de claca este o expresie folosita in limba romana cu conotatie negativa, sinonima partial cu barfa.
9. Codrul Vlasiei. Aceasta expresie este inspirata de un loc real care se afla in nordul Bucurestiului, pana la Cernica si Snagov. Aceasta padure era una in care existau numeroase benzi de talhari, fiind extrem de periculos de strabatut. In prezent expresia se foloseste in forma "ca-n codrul Vlasiei" si se refera la a fura fara retineri si fara de rusine. De obicei aceasta expresie este descrisa pentru a defini coruptia la nivel politic.
10. Daca taceai, filozof ramaneai. O expresie folosita foarte des in limba romana este de fapt o maxima extrasa din lucrarea de filozofie a lui Boethius, un filozof antic. In lucrarea sa "Mangaierile filozofiei", maxima face referire la faptul ca acesta a ajuns sa fie inchis pentru declaratii care nu au fost pe placul regelui. Expresia este folosita de obicei cand cineva face o declaratie care mai degraba decat sa salveze situatia, o inrautatesc.
11. Limba dulce, cur viclean / Caracter de moldovean. Limba romana este o limba bogata si plina de nuanta, cu expresii si vorbe din popor aproape imposibil de explicat strainilor. Un exemplu in acest este expresia "Limba dulce, cur viclean / caracter de moldovean" cu sens peiorativ la adresa unui segment de populatie, pe criterii etnice. Versificatia are caracter de insulta si conform dictionarului este un faimos dis tih popu lar (un grup de doua versuri care au o structura metrica). Este deseori folosit in Basarabia de catre populatia rusofona, dar aproape niciodata rostit de catre persoanele care se caracterizeaza ca fiind moldoveni.
Este o expresie folosita pentru a adresa insulta la adresa populatiei moldovenesti. "Limba dulce" face referire la vorbele frumoase sau complimentele adresata in fata unei persoane, in timp ce pe la spate apare caracterul viclean si critica. "Cur viclean" scoate in evidenta o trasatura negativa a caracterului rezumabila prin expresia: "cu fun dul in doua lun tri", adica a fi duplicitar sau nehotarat.
Aceasta presupusa duplicitate se explica prin actiunile istorice de-a lungul timpului si disputa apartenentei Basarabiei la Romania sau la Rusia.
Mai putine despre caraceterele etniilor si mai multe despre caractere in general pe Horoscop.Onlines.Ro.
Advertorial
