De prin lume adunate

#ce vizitam azi #museul de arta #palatul regal #galerie #arta #colectii #pictura #sculptura

Ce vizitam azi: Palatul Regal

Muzeul National de Arta din Bucuresti este cel mai mare de acest gen din Romania si pe langa lucrari artistice unice in lume, picturi, sculpturi si gravuri valoroase ale unor artisti consacrati, muzeul este si martorul atrocitatilor timpului. Cladirea a adapostit candva trupul lui Gheorghiu Dej care isi dorea funeralii fastuoase asemanatoare celor ale lui Stalin, iar revolutia din 1989 a distrus muzeul unde se credea ca sunt ascunsi teroristi.

Mic istoric

Pe locul unde se afla in zilele noastre aripa Kretzulescu a Muzeului National de Arta, la inceputul anilor 1810, boierul Dinicu Golescu construieste un conac impresionant pentru acele vremuri. In 1837, casa este preluata de domnitorul Alexandru Ghica si transformata in palat de ceremonie. Casa devine intre anii 1859 - 1866 palat domnesc pentru Alexandru Ioan Cuza.

Din 1866, cladirea cunoaste adevarata transformare si stralucire. Acum este momentul in care Carol de Hohenzollern se instaleaza aici, iar fosta casa Golescu este extinsa si modernizata. Tot acum beneficiaza si de prima instalatie electrica de iluminat. Arhitectii care s-au ocupat de extinderea palatului au fost Paul Gottereau si Karl Liman. Palatul Regal isi pastreaza aproape intacta forma originala de la 1906 pana in zilele noastre. Cladirea era construita in forma de U, iar pe fatada centrala exista si stema vechiului Regat.

In anul 1926, etajul palatului este distrus de un incediu. Singura care supravietuieste este scara de marmura. La indicatiile reginei Maria, arhitectii N.N. Nenciulescu si Karl Liman restaureaza palatul. Intre anii 1930 -1937, regele Carol al II-lea initiaza alte lucrari de reconstructie si amplificare a palatului. Arhitectul Arthur Lorentz este cel care definitiveaza lucrarile impuse de rege.

Tot acum este daramata si vechea casa a lui Dinicu Golescu, pe locul ei fiind construita aripa de sud a palatului. Aceasta noua aripa poarta numele de Kretzulescu, datorita apropierii de biserica cu acelasi nume. De realizarea acestei aripi se ocupa tot arhitectul Nenciulescu, care include in structura palatului si spatii destinate pentru expuneri muzeale si pentru prezentarea colectiei de arta a Coroanei Romaniei.

Intre anii 1938-1940 sunt realizate planurile unei noi aripi a palatului, dinspre strada Stirbei Voda. Din pacate insa, aceasta parte a palatului este distrusa in timpul bombardamentelor din aprilie 1944. Din 1948, palatul regal trece in administrarea Ministerului Artelor si Informatiilor.

In 1950 este inaugurat Muzeul de Arta si tot acum se deschide si prima galerie de arta nationala. In anii urmatori se deschid succesiv galeria de arta universala si galeria de arta veche romanesca. Moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej marcheaza un moment inedit in istoria muzeul: aici este tinut mai multe zile trupul conducatorului pentru ca intreg poporul sa isi poata lua ramas bun de la el printr-o ceremonie similara organizata pentru funeraliile lui Stalin.

Pana in 1989 muzeul functioneaza neintrerupt, insa in timpul revolutiei din decembrie cladirea este avariata in mare parte, mii de lucrari de arta fiind si ele distruse, multi crezand ca aici se adapostesc teroristi. In 1990, Palatul Regal este atribuit Muzeului National de Arta al Romaniei si este inchis timp de zece ani pentru lucrari de renovare. Muzeul se redeschide in mai 2000.

Muzeul National de Arta al Romaniei

Muzeul National de Arta al Romaniei cuprinde peste 70.000 de piese expuse in mai mule galerii si colectii. Aici vei gasi lucrari semnate de Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Constantin Brancusi, Dumitru Paciurea, Antonello de Messina, Rembrandt, Rubens, Delacroix, Renoir sau Monet.

Galeria Europeana a fost inaugurata in 1951 si este compusa din 15 saloane. Aici se gasesc expuse picturi si sculpturi semnate de Rembrandt, Veneziano, Tizian, Tintoretto, Zurbaran, El Greco, Renoir, Monet, Pissaro, Breughel, Delacroix, Sisley si Rubens.

In 2007, galeria a fost redeschisa publicului. Publicul poate admira in prezent lucrari precum Buna Vestire de Tintoretto, Intoarcerea fiului risipitor de Bernardino Licinio, Venus si Amor de Lucas Cranach cel Batran, Triumful Fecioarei inconjurata de Ingeri de Pedro Campana, Lupta lui Hercule cu centaurul Nessus de Luca Giordano, Sfanta familie de Giorgio Vasari, Fuga lui Iacob de Jean Tassel, Iisus si pacatosii pocaiti atribuit lui Anton van Dyck sau Fecioara cu Pruncul de Francesco Raibolini.

Galeria de Arta Veche Romaneasca are peste 9.500 de piese si este cea mai mare si mai importanta de acest gen din tara. Foarte multe din lucrarile din aceasta galerie sunt de factura religioasa. Publicul poate admira fragmente de sculptura in piatra, icoane si fragmente de pictura murala decapata, fresce, broderii, manuscrise, tiparituri, argintarie, podoabe, sculptura in lemn si piatra sau ceramica.

Galeria de Arta romaneasca moderna cuprinde peste 8800 de picturi si mai mult de 2200 de sculpturi. In aceasta galerie pot fi admirate lucrarile unor artisti precum Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Sava Hentia, Misu Popp, Constantin Stahi, Carl Storck, Vladimir Hegel, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Octav Bancila, Stefan Luchian, Cecilia Cutescu Storck , Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Stefan Popescu , Dimitrie Paciurea, Marcel Iancu, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch, Constantin Brancusi, Ion Theodorescu-Sion, Sabin Popp, Iosif Iser, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Stefan Dimitrescu, Ion Jalea, Corneliu Medrea, Camil Ressu, Corneliu Baba, Lucian Grigorescu, alexandru ciucurencu sau Ion Tuculescu.

Pe langa aceste galerii, muzeul mai adaposteste si o serie de colectii permanente: cabinetul de desene si gravuri, arta decorativa si arta orientala (islamica, chineza si japoneza). Un alt punct de atractie al muzeului il constituie si Lapidariul. Aici sunt adapostite piese de sculptura in piatra, pietre de mormant, pisanii, ancadramente de usi si ferestre, coloane monumentale si baze de coloana sau capitele, din timpul unor domnitori precum Neagoe Basarab , Matei Basarab, Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Nicolae Alexandru sau Constantin Mavrocordat.

Muzeul mai dispune si de o sala, Sala Auditorium, care este folosita in special pentru concerte, diverse evenimente, sau proiectii de filme si este dotata si cu un pian Yamaha.

Unde afla si cand se poate vizita muzeul

Muzeul National de Arta al Romaniei se afla pe Calea Victoriei, la numerele 49-53 si este deschis de miercuri pana duminica, intre orele 11 - 19, in perioada mai - septembrie si 10 - 18, in perioada octombrie - aprilie. Pentru Galeria de Arta Europeana pretul unui bilet este 8 lei, pentru Galeria Nationala este de 10 lei, iar un bilet combinat, pentru ambele galerii este de 15 lei. In prima miercuri a fiecarei luni intrarea este libera.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din noutati

Top

Cauta-ti perechea