Palatul Cotroceni a supravietuit evenimentelor istorice si dezastrelor naturale, si, pe langa functia sa de sediu al Presedintiei, palatul reprezinta si unul dintre monumentele arhitecturale valoroase ale Capitalei.
Istoricul Palatului Cotroceni
Palatul Cotroceni a fost construit intre anii 1893 - 1895 dupa planurile arhitectului francez Paul Gottreau, in stil clasic venetian. Istoria complexului Cotroceni incepe insa in anul 1679, cand domnitorul Serban Cantacuzino a construit o manastire pe dealul Cotroceni. Dupa moartea domnitorului, domeniul a fost mostenit de Constantin Brancoveanu, care a continuat munca lui Cantacuzino. Din 1862, Alexandru Ioan Cuza a folosit Manastirea Cotroceni ca resedinta de vara.
In anii 1850, domnitorul Barbu Dimitrie Stirbei reface si modernizeaza Palatul si infiinteaza si gradina Cotroceni, una dintre cele mai mari gradini din Bucuresti. Principele Carol I al Romaniei hotaraste sa construiasca in incinta manastirii un palat , care sa devina resedinta oficiala in Bucuresti.
Arhitectul roman Grigore Cerchez continua munca Lui Gottreau si restureaza aripa nordica in stil national romantic. El adauga complexului o sala mare, cu o terasa deasupra si doua foisoare cu coloane, replica a foisorului de la manastirea class ="xirtireh" href="//www.acasa.ro/hurez" title="hurez">Hurez . In martie 1896, Principesa Maria si principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni.
Intre anii 1949 - 1976 Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. In timpul cutremurului din 1977, Palatul Cotroceni a fost grav avariat, iar lucrarile de reconstructie au durat 10 ani, timp in care arhitectul Nicolae Vladescu a ridicat si o aripa noua in care se afla sediul Presedintiei Romaniei. In anul 1984, la ordinul presedintelui Nicolae Ceausescu a fost demolata biserica manastirii, ridicata de Serban Cantacuzino.
Complexul Cotroceni cuprindea pe langa palat si vechile pivnite domnesti, foisorul, anexele palatului, manejul, casa gradinarului, serele, Azilul Elena Doamna, corpul de garda, manastirea cu chilii, clopotnita si biserica.
Aripa noua a palatului, construita in anii '80 dupa proiectele arhitectului Nicolae Vladescu, adaposteste in prezent sediul Presedintiei Romaniei. Interiorul palatului este de inspirat din arhitectura veche romaneasca. Biblioteca palatului este realizata dupa modelul pridvorului bisericii Vacaresti, in stilul gotic moldovenesc.
Salonul Ambasadorilor este decorat in stilul brancovenesc, iar Holul Basarabilor impresioneaza prin galeria de vitralii care reprezinta 14 domnitori basarabi. Sala Unirii impresioneaza prin insemnele heraldice si plafonul vitrat, iar draperiile din dimie alba preiau nota decorativa a pelerinei lui Mihai Viteazul.
La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. In 1821, conducatorul revolutiei, Tudor Vladimirescu, a hotarat sa-si aseze tabara la palatul din Cotroceni. In timpul revolutiei din 1848-1849 a fost citita proclamatia Inaltei Porti. Dupa citirea documentului a urmat arestarea si incarcerarea la Cotroceni a numerosi revolutionari si notabili ai Capitalei. In anul 1918 la Cotroceni s-a semnat tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucuresti.
Muzeul National Cotroceni
Muzeul National Cotroceni reflecta istoricul ansamblului medieval si modern Cotroceni, transformarile sale de-a lungul timpului. Palatul Cotroceni pastreaza intact Holul de Onoare, o compozitie decorativa care aminteste de Opera din Paris, dupa modelul careia a fost realizata. Sufrageria Germana este decorata in stilul neorenasterii germane si a fost proiectata de arhitectul Gottreau.
Salonul de Vanatoare este decorat in stilul neorenasterii italiene. Biblioteca este singurul spatiu din muzeu care nu a necesitat lucrari de restaurare si adapostea cartile de botanica ale regelui Ferdinand. Marele Salon de Receptie a fost reamenajat intre anii 1925-1926 de catre arhitectul roman Grigore Cerchez in stil neoromanesc.
La etajul al doilea al Muzeului Cotroceni se pot vizita apartamentele fostei familii regale: dormitorul si sufrageria decorate in stilul neorenasterii germane, Salonul Oriental folosit initial ca atelier pentru pictura si pirogravura de catre Regina Maria, urmat de apartamentul regal, salonul Henrich al II-lea si apartamentul francez. La Muzeul Cotroceni mai poate fi vizitat dormitorul Reginei Maria si Salonasul Norvegian, care reprezinta budoarul Reginei Maria.
Program de vizitare
Muzeul Cotroceni se afla pe Bulevardul Geniului, la numarul 1. Intrarea vizitatorilor se face prin soseaua Cotroceni, vis-a-vis de Gradina Botanica.
Muzeul se poate vizita de marti pana duminica, intre orele 9.30 - 17.30, printr-o programare prealabila. Vizitarea muzeului se face in grupuri de maxim 15 persoane, cu programare anticipata la numarul de telefon 021.317.31.07, cu cel putin o zi inainte.
Tariful de intrare este de 12 lei, atat pentru turistii romani, cat si pentru cei straini. Daca vrei sa faci fotografii in interiorul muzeului, trebuie sa stii ca se percepe o taxa de 40 de lei, iar pentru filmare, de 150 de lei.
