De prin lume adunate

#exponate #literatura #muzeu #muzeul literaturii romane #ce vizitam azi

Ce vizitam azi: Muzeul Literaturii Romane

Opere ale literaturii romane, obiecte inedite ale scriitorilor si scrisori savuroase ale unor personalitati internationale sunt doar cateva dintre atractiile Muzeului Literaturii Romane. Vizitatorul poate observa in liniste exponatele si poate gasi informatii pretioase atat despre literatura cat si despre istoria cladirii.
Mic istoric
In anii 1830, marele vornic Alexandru Villara construieste o casa impunatoare in mahalaua Popa Cosma. La casatoria fiice sale, Elena Villara, cu boierul Scarlat Kretzulescu, vornicul ii daruieste casa prin foaie de zestre. In acele vremuri, Alexandru Villara era unul dintre cei mai bogati boieri si, pentru a demonstra acest lucru, construieste o casa solida, cu ziduri groase, mult mai impozanta decat palatul domnesc.
Casa lui Villara avea vecini demn de luat in considerare: generalul G. Tell si Ionel Bratianu. In 1839, cand se casatoreste cu Elena Villara, Scarlat Kretzulescu renoveaza casa, comanda rampe de fier pentru scara de la intrare si pentru grilajele balcoanelor tocmai de la Paris, reface parchetul, cumpara mobilier fin, portelanuri si argintarie, decoreaza casa cu picturi franceze si italiene si monteaza biblioteci. Nici gradina casei nu ramane neglijata: Kretzulescu amenajeaza o sera cu rodii, lamai si leandri si sadeste pomi si flori din specii rare. Toate aceste shimbari au facut din Casa Kretzulescu un loc select al protipendadei acelor vremuri.
In anul 1853, Elena Villara Kretzulescu moare, iar pana in 1874, cand moare si Scarlat Kretzulescu, casa devine un punct de atractie pentru lumea mondena a Bucurestiului. Scarlat Kretzulescu organizeaza baluri, sindrofii si alte petreceri elitiste. Dupa moartea lui Scarlat Kretzulescu, casa ajunge prin testament in proprietatea lui Constantin Kretzulescu, fratele lui Scarlat. Constantin Kretzulescu se afla in acele vremuri la Paris si nu se putea ocupa direct de mostenire. El il roaga astfel pe Ion Ghica sa se ocupe de vanzarea casei .
In anul 1885 casa intra in proprietatea baronului Frank, pe vremea aceea directorul bancii Bank of Romania. Dupa moartea acestuia, casa intra in proprietatea statului si devine sediul mai multor institutii. Laboratorul de electricitate al Universitatii Bucuresti, pension de fete, biblioteca Ambasadei germane la Bucuresti si Muzeului Romano-Rus isi gasesc pe rand adapost in impozanta casa de pe Bulevardul Dacia.
Din anul 1970, Casa Kretulescu devine sediul Muzeului Literaturii Romane, infiintat de academicianul Dumitru Panaitescu-Perpessicius in anii '50, in colaborare cu personalitatile celebre ale vietii literare romanesti precum Tudor Vianu, Serban Cioculescu, Jacques Byck, Tudor Arghezi, Mihai Beniuc sau Victor Eftimiu.
muzeul literaturii romane
Aparitia Muzeului Literaturii Romane este legata de crearea unui fond documentar Mihai Eminescu, donat de scriitori, cu ocazia sarbatoririi centenarului nasterii poetului national in 1950. Muzeul Literaturii Romane l-a avut ca prim director pe academicianul Dumitru Panaitescu-Perpessicius si a fost reorganizat in anii '70, iar intre anii 1990 si 1997, muzeul a fost restaurat in intregime.

Muzeul, adapostit in Casa Scarlat Kretzulescu, detine peste 300.000 de piese, organizate in 250 de colectii: manuscrise, acte, fotografii originale, arta plastica sau obiecte memoriale, 200 de titluri de carte veche romaneasca, 20.000 de volume de carte rara si 8.000 de titluri de publicatii periodice.

Cele mai valoroase colectii sunte cele de carte rara, carte veche romaneasca si colectia de manuscrise Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Alfred Margul Sperber, Alexandru Macedonski, Paul Zarifopol, Ion Vinea, G. Dem. Teodorescu, Ion Pillat sau Adrian Maniu.

Printre piesele valoroase ale muzeului se numara si lucrarile lui Lucian Blaga (Poemele luminii, La curtile dorului, Lauda somnului, Pasii profetului), Mihail Sadoveanu (manuscrisele romanelor istorice Fratii Jderi, Zodia cancerului, Nunta Domnitei Ruxandra, Neamul Soimarestilor, piese de mobilier), scrisoare de la Sully Proud'homme catre Vasile Alecsandri, scrisoare de la Marcel Proust catre Anton Bibescu, manuscrisele operei poetice a lui Al. Macedonski si mobilierul salonului Literatorul, Dosoftei (Psaltirea pre versuri tocmita), Varlaam (Cazania - Carte romaneasca de invatatura), Simion Stefan (Noul testament de la Balgrad), Biblia de la Bucuresti sau Antioh Cantemir (Satyres).

Tot la Muzeul Literaturii vei vedea si fotografii originale cu Ioan Luca Caragiale, stetoscopul lui Vasile Voiculescu, uneltele de scris, jobenul si papionul lui Liviu Rebreanu, jiltul din lemn al lui Ion Vinea, un evantai al lui Vasile Alecsandri sau lampa de birou a lui George Cosbuc. Mai sunt expuse si scrisori scrise de Marcel Proust, Martha Bibescu , Aldous Huxley, Paul Valery sau Giovanni Papini .

Unde se afla Muzeul Literaturii Romane

Muzeul Literaturii Romane se afla pe bulevardul Dacia la numarul 12 si este deschis zilnic de marti pana duminica intre orele 10 - 17, iar pretul unui bilet este de 5 lei.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din noutati

Cauta-ti perechea