Abba este unul dintre cele mai importante si influente grupuri din zona muzicii pop.
Abba a luat nastere in 1972 la initiativa duo-ului de compozitori Benny Andersson si Bjorn Ulvaeus, care au cooptat doua fete, Agnetha Faltskog si Anni-Frid Lyngstad, iubitele lor din acea perioada.
Restul e istorie. Au urmat 11 ani in care Abba a lansat hit-uri care, in ciuda trecerii timpului, inca mai sunt fredonate.
Waterloo
Dupa ce cu an an inainte debut nu a reusit sa se califice cu piesa "Ring, Ring", Abba a avut noroc in 1974, reprezentand Suedia la concursul Eurovison . Piesa se numea "Waterloo", o combinatie inspirata de disco-pop si glam rock, un stil care prindea foarte bine in acea perioada in Marea Britanie.
Cu "Waterloo", Abba castiga Eurovisionul si isi croia propriul drum in industria muzicala.
Dancing Queen
Piesa "Dancing Queen" a fost lansata de Abba in august 1976. Ea a fost cantata pentru prima oara cu ocazia unei gale in onoarea regelui Suediei. Se crede ca piesa a fost compusa special pentru acest eveniment. Adevarul este altul. Scheletul piesei dateaza din august 1975, melodia numindu-se "Boogaloo". I s-a adaugat ulterior o tenta disco si versuri despre adolescenta de 17 ani care obisnuieste sa frecventeze discotecile.
Money, Money, Money
Initial intitulata "Gypsy Girl", melodia "Money, Money, Money" a fost lansata pe single pe 1 noiembrie 1976. Melodia a fost compusa, ca de altfel majoritatea pieselor Abba, de Benny Andersson si Bjorn Ulvaeus.
Videoclipul piesei are ca principala sursa de inspiratie pelicula " Cabaret " (1975). Cu acest single, Abba a ajuns pe primul loc in topurile din Australia, Franta, Belgia, Olanda si Noua Zeelanda.
Mamma Mia
Melodia a dat titlul unui musical, adaptat in 2008 intr-o versiune cinematografica, in care apar staruri precum Meryl Streep si Pierce Brosnan .
The Winner Takes It All
Single extras de pe albumul "Super Trouper" (1980), "The Winner Takes It All" reprezinta radiografia unui cuplu, care sfarseste in cele din urma prin a divorta. Desi multe voci sustin ca melodia se refera divortul din 1979 de Agnetha Faltskog, Bjorn Ulvaeus sustine ca povestea piesei este de fapt fictiune.
