Fie ca sunt de amor, de dor, pentru copii sau patriotice, slagarele Epocii de Aur te fac sa sa-ti lasi sufletul imbatranit in trecut si intinerit in viitor, mangaiat macar pentru o clipa de muzica unui prezent continuu.

Saptamana trecuta am calatorit in timp pana in 1931 traind zbuciumul lui Cristian Vasile vaduvul etern al „Zarazei”. Am respirat mireasma vesela a vesnicelor lalele purtate de Luigi Ionescu . Ne-am lasat purtati de „Macaralele” comunismului desenate pe cenusiul patriotic al blocurilor. Am sadit impreuna cu Aurelian Andreescu „Copacul” si strasnicia unei natiuni si ne-am dat intalnire sambata seara cu Jean Moscopol, vesnicul amorezat de domnisoarele de pension dintr-un Bucuresti interbelic.

Acum e randul altor voci din pleida titanilor secolului XX sa-si cante capodoperele in fata noastra si sa ne deschida portile spre o lume atinsa de acul unui patefon vechi. Auditie placuta!

Corina Chiriac – „Strada Sperantei”

„Strada Sperantei” putem afirma ca este piesa emblematica a Corinei Chiriac. Compusa de Vasile Veselovschi, pe textul maestrului Mihai Maximilian, „Strada Sperantei” a facut mare valva cand a participat la festivalul Mamaia din 1983. Era piesa cu care cei trei ravneau la marele premiu. Cand i-a fost fredonata Corinei Chiriac, aceasta a spus intr-un suflet: „Nici nu intra in discutie. E perfecta!”. Perfecta, dar nu pe gustul comunismului ingradit in viziuni ceausiste. Si asta pentru ca textul trimitea mai repede la o poveste de amor, decat la una socialista.

„Sa-i amintiti va rog frumos adresa mea
Cand va-ntalniti cu fericirea
Casa cu plopi strada sperantei la parter
O mai astept si mai sper
Sa o poftiti va rog frumos la masa mea
Cand va-ntalniti cu fericirea
Sa-mi toarne doar o picatura de nectar”

Intr-un curaj nebun insa, textierul Maximilian caruia nimeni nu indraznea sa-i spuna sa modifice ceva din vreun text, nu a schimbat nici macar o virgula din versurile „Strada Sperantei”. In momentul in care a fost verificata inainte de a intra in festival, toti 3 au trecut prin niste emotii groaznice. Pana la urma, daca cineva ar fi comentat ceva, picau 3 capete mari ale muzicii romanesti. Ciudat insa, toata lumea s-a facut ca nu intelege nuanta textului si „Strada Sperantei” a fost cantata de Corina Chiriac pe marea scena de la Mamaia cum a fost ea conceputa de la inceput. Dupa ce a terminat de interpretat, au urmat cateva momente de tacere, timp in care artista se gandea ca nimeni nu o va aplauda. Dupa aceea insa, un ropot de aplauze a inundat sala si mai bine de 10 minute Corina Chiriac a fost aclamata minute in sir. Desi pe vremea acea nu se dadea bis, avand in vedere ca era o emisiune televizata in direct dupa un program bine pus la punct, momentul acela a anuntat nasterea unui nou slagar ce urma sa dainuiasca peste ani si ani.

 

Mirabela Dauer – „Te astept sa vii”

Cine poate uita fotoliul din odaie scufundat in fum de tigara uitata pe etajera? „Te astept sa vii” al Mirabelei Dauer, pe versurile Andreei Andrei a ajuns un laitmotiv pentru generatii intregi de romani.

„Am auzit ca a ajuns imnul detinutilor. Dar se canta peste tot, la nunti, botezuri, la petreceri. Am auzit-o cantata chiar si la inmormantari, de catre fanfara", marturisea Andreea Andrei, aratand cat de populara a ajuns piesa.

Se pare ca la un concert, atunci cand Mirabela a inceput sa cante „Te astept sa vii” mai multe femei au navalit pe scena, sarind pe ea. La un alt spectacol, solista a fost intampinata cu un tort in forma de fotoliu. De altfel , multi credeau la inceput ca piesa se numeste „Fotoliul”.

„Fotoliul din odaie

Si o carte ce ai lasat-o pe noptiera

O ultima tigara,

Uitata intr-un colt pe etajera

Si floarea din fereastra,

Biletul ce-a ramas de atunci pe masa

Toate te asteapta sa te intorci acasa”

 

Loredana Groza - „Buna seara, iubito”

In 1978, cand Adrian Enache a compus „Buna seara, iubito”, compozitorul a avut in cap sa o includa in coloana sonora a unui film si sa fie interpretata de Aura Urziceanu. Intre timp insa, compozitorul a das nas in nas cu un volum de versuri apartinand lui Lucian Avramescu si in 1986, la 10 ani de la creatia compozitiei, acesta s-a gandit sa o rescrie si sa o reorchestreze.

Cu o noua versiune pregatita sa intra in inimile romanilor, Enache a dat piesa spre interpreatare Loredanei Groza si lui Ion Caramitru. Din pacate insa, din cauza cenzurii impuse de comunism, piesa a fost pastrata 6 luni in sertar pana cand Electrorecord-ul s-a indurat si a imprimat-o pe vinil. De fapt aceasta indurare a singurei case de discuri de pe atunci (Electrorecordul) a fost fortata de celebritatea pe care a dobandit-o Loredana cantand aceasta piesa in concerte.

„Buna seara, iubito” a pornit prin a fi o poezie de dragoste, sau cel putin la asta s-a gandit cand s-a apucat sa compuna textul, Lucian Avramescu. „A inceput prin a fi o poezie de dragoste si a sfarsit prin a deveni cantec. Am scris-o in doua minute, de parca mi-ar fi dictat-o cineva din Luna, de parca as fi stiut-o dintotdeauna", povestea autorul versurilor.

„Buna seara, iubito! Te-astept ca din cer
Sa-mi aduci continente de palid mister!
Cu trenul acest…. personal si stingher
Buna seara iubito!

Iubite, buna seara!
Te-astept ca din cer.
Te-astept sa imi aduci continente de palid mister”

 

Stela Enache si Florin Bogardo - „Ani de liceu”

Unul dintre cele mai iubite slagare ale secolului trecut ramane fara indoiala „Ani de liceu”. De altfel, piesa a ajuns imnul tuturor liceenilor din Romania, aceasta fiind cantata la fiecare bal de absolvire din liceeele romanesti.

Piesa a fost inclusa pe coloana sonora a filmului de mare succes „Liceenii” (1987), regizat de Nicolae Corjos. Totul a inceput cand acesta i-a pus in brate lui Florin Bogardo scenariul filmului si i-a propus sa-i faca o piesa. Acesta din urma, impreuna cu Stela Enache si cu textierul Sasa Georgescu au inregistrat pe banda magnetica, in doar cateva zile, legendarul „Ani de liceu” si i l-au trimis lui Corjos. Se pare ca la inceput, regizorul nu a fost foarte incantat de produsul finit, dar dupa ce a ascultat-o de cateva ori si-a dat seama ca era exact ceea ce avea nevoie pentru filmul sau. Avand in vedere ca si in ziua de azi, slagarul din „Liceenii” ce i-a avut in rolurile principale pe Stefan Banica Jr. si Oana Sarbu, inca mai tulbura inimile tinerilor, putem fi siguri ca regizorul nu s-a inselat deloc cand s-a decis sa accepte piesa.

„Prima data cand am ascultat melodia "Ani de liceu" mi s-a parut una slaba. Imi aduc aminte ca Bogardo mi-a adus melodia inregistrata pe o banda. Eram in timpul filmarilor la "Liceenii", am intrerupt tot. Bogardo a inteles exact ce am vrut. Mai mult, m-a convins ca vocea lui si a Stelei Enache suna mult mai bine decat a lui Stefan Banica Jr. si a Oanei Sarbu. Asa ca ei doi au dublat actorii", povesteste Nicolae Corjos, regizor „Liceenii”

„Ani de liceu cu emotii la romana

Scumpii ani de liceu cand la mate dai de greu

Ani de liceu cand tii soarele in mana

Si te crezi legendar Prometeu.

Ani de liceu cand se-ntampla-o tragedie

Fiindca el te-a zarit la un film cu alt baiat,

Anii de liceu impletind cu poezie

Tot ce ai tu mai bun, mai curat...”

 

Angela Similea - „Sa mor de dragoste ranita”

Angela Similea este recunoscuta ca fiind „Doamna cantecului romanesc”. Piesa „Sa mori de dragoste ranita”, compusa de Marcel Dragomir, pe versurile lui Aurel Storin a fost declarata de catre public „melodia secolului al XX-lea”, in 2000 cu ocazia galei organizate de TVR 2.

De altfel, „Sa mori de dragoste ranita” este probabil cel mai frumos slagar de amor, ce aminteste de dulceata momentelor petrecute la „ceaiurile de la ora 5” cu patefonul uitat intr-un colt din incapare. Te reintorci astfel la niste ore „interzise” si un slow dansat in mijlocul sufrageriei intr-o semi-obscuritate invaluita de iubiri trecute, iubiri prezente si iubiri viitoare.

„Sa mori de dragoste ranita

Pe lumea asta care trece, si doar iubirile nu mor

Sa mori de dragoste ranita

Eternitatea unei clipe s-o masori

Din dragoste de tine gandul parca plange

Din dragoste de tine cerul rau ma strange

Poate fericirea n-are nume, dar ce poate fi mai trist pe lume

Decat sa mori de dragoste ranita.”

 
Citeste continuarea articolului aici.

  •   2009-03-06
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din muzica

Sfatul expertului


Citeste pe divahair.ro

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii