Martisorul este o sarbatoare romaneasca celebrata pe 1 martie si celebreaza sosirea primaverii, prospetimea si bucuria. Primavara este si victoria binelui asupra raului. De Martisor , doamnele si domnisoarele primesc cadouri sub forma de mici obiecte decorative , legate cu un snur alb - rosu. Martisoarele primite de femei sunt simboluri aducatoarea de noroc si bunastare. Rosul este culoarea primaverii, iar albul este culoarea iernii.

Martisorul este o veche sarbatoare romaneasca, ce dateaza inca de acum 8000 de ani. Primele date despre aceasta sarbatoare au fost gasite in zona Mehedinti. Istoria masrtisorului dateaza inca de pe vremea getilor. In acea perioada femeile purtau monezi si pietricele legate pe fire de lana de culoare alba si rosie. Martisoarele erau purtate pentru a avea noroc si un an nou bun.

De Martisor , femeile purtau snururi confectionate din fire de canepa, lana sau bumbac. De aceste snururi prindeau pietricele, monede de aur sau argint, muguri si flori. De cele mai multe ori, pietricelele erau vopsite in alb si rosu. Martisorul se purta pana la sfarsitul lunii martie. Atunci era prins intr-un copac inflorit, de obicei cires sau visin.

Se credea astfel ca martisorul va fi ridicat spre soare de catre randunele. Acest lucru aducea noroc celui care a prins martisorul in copacul inflorit. Monedele care erau legate de snurul al-rosu erau folosite pentru a cumpara cas si vin rosul. In acest fel, fetele vor avea fata alba si vor fi bucuroase tot anul.

Tot cu snurul alb - rosu erau impodobite si primele oi care intrata stana si primul plug care iesea la arat.

Scoaterea snurului ave semnificatii diferite, in functie de zonele tarii. Astfel, in sudul tarii, martisorul se scotea atunci cand venea primul stol de berze. In alte regiuni, martisorul era scos la vederea unei lebede. In acest fel cel care isi scotea martisorul va avea un an gratios, la fel ca mersul acestei pasari. In Transilvania, martisorul este legat de poarta, ferestre si coarnele animalelor pentru a indeparta raul si deochiul.

Pentru fetele nemaritate, exista obiceiul sa isi puna martisorul sub o piatra mare. Fetele isi atarnau firul de martisor de gat pentru a nu fi arse de soare peste vara. Tot in aceasta zi, fetele nemaritate ofereau martisoare flacailor din sat.

Tot de Martisor, parintii legau copiilor o moneda de gat sau la mana. Femeile tinere primeau si margele viu colorate insirate pe un lant. Acest lucru semnifica puterea si norocul. Martisorul se punea la mana in zorii zilei de 1 martie, inainte sa apara soarele.

Tot de la 1 martie incep si "Zilele Babelor". In aceasta perioada baba Dochia toarce langa oi imbracata in noua cojoace pe care le da jos cate unul in fiecare zi.