Ceea ce vedem depinde de experientele pe care fiecare dintre noi le-a trait, precum si de diferitele reprezentari pe care fiecare dintre noi le are asupra realitatii. Ceea ce vedem are legatura, in special, cu creierul fiecaruia dintre noi si nu neaparat cu ochii. Acestea sunt cateva dintre afirmatiile pe care le fac specialistii in optica si in psihologia perceptiei.

Imaginea este formata in partea din spate a ochiului, pe retina. Aceasta analizeaza punct cu punct lumina primita si, mai departe, transmite creierului diferite mesaje codate (semnale nervoase). Creierul, la randul lui, interpreteaza aceste mesaje si astfel rezulta imaginile pe care noi la percepem.

In unele cazuri, creierul interpreteaza "gresit" anumite semnale nervoase transmise de retina si in acest caz apar iluziile optice.

Iluziile optice nu sunt percepute la fel de toata lumea. In functie de experienta de viata a fiecarei persoane sau de imaginile pe care deja le detine in memorie, iluziile optice sunt mai profunde sau nu.

De aceea, tot ceea ce vedem este mai degraba o constructie mentala care se muleaza pe mesajele pe care le primeste creierul. Acesta incearca sa dea sens oricarui stimul, chiar si atunci cand nu exista sens. De aceea, amplifica contrastele, creeaza contururi, culori sau perspective, forme reliefate, miscare etc.

Observi cum se misca?

Fata se potriveste ambelor personaje!

Viseaza acest saxofonist la o femeie?

Apropie-te sau indeparteaza-te de ecranul calculatorului.

Crezi ca acest triunghi sta in picioare? Incearca sa il construiesti singur acasa .

Aici vezi doar maini!

Nu-i asa ca vezi cum paralelogramul se misca?

Scara.

Frunze care cad.

Caleidoscop.

Explozii de stele.

Valuri.

Gaura neagra .