Duminica, 5 februarie, Muzeul Taranului implineste 22 de ani de la (re)infiintare. Cu aceasta ocazie, intrarea in expozitia Pe aripile timpului va fi libera, iar de la orele 12.00, 14.00 si 16.00, vizitatorii pot participa la vizite ghidate.

Esti asteptat intre orele 10.00 si 18.00 pentru o ultima zi de vizitare, dupa care expozitia urmeaza sa fie desfacuta si pregatita pentru refacerea ei in Franta.

De la ora 18.00, in Studioul Horia Bernea , va avea loc proiectia filmului "Triptic: Constantin Brailoiu , Clara Haskil si Dinu Lipatti". Proiectia filmului va fi urmata de Ecouri din Romania profunda, un concert de muzici traditionale la Studioul Horia Bernea.

Ion Costache si Mihai Dinita din satul Merisani-Dobrotesti, Teleorman, vor canta din caval, diferite feluri de fluiere, cimpoi si ocarina, separat sau impreuna, cantece de dragoste si melodii de joc din Teleormanul de altadata.

Nelu Petru Jolte din satul Birtin, Siminic Guti si Leontin Dungau, trei bihoreni, vor executa cantece lirice (doine) si melodii de joc: Luncanul, Salajanul, Manantelul si Invartita rara).

Nicolae Pitis va canta hori din Tara Lapusului, va suna din trambita, va dansa si va striga ca la joc. I se va alatura dupa voie, cu glasul, zongora, dramba, tilinca sau viola, Ioan Pop din Hoteni, Maramures, conducatorul cunoscutului grup Iza.

Impreuna cu cei doi vor mai evolua Ioachim Fat si Grigore Chira, care vor executa hori si melodii de joc de altadata din Maramures, din Lapus si din Chioarul vecin. Intrarea la eveniment este libera.

Istoricul Muzeului Taranului Roman

Muzeul Taranului Roman se afla amplasat in Piata Victoriei si este opera arhitectului N. Ghika-Budesti, reprezentant al scolii romanesti de arhitectura, care a creat un "un palat al artei pamantene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

Constructia intregii cladirii a durat 29 de ani si a fost finalizata in 1941. Stilul arthitectonic al Muzeului Taranului roman este neoromanesc, inspirat din cel brancovenesc. Lucrarea se remarca prin expresivitate si elemente decorative florale si zoomorfe. Zidaria din caramida rosie, ferestrele mari, coloanele, balustrada si toate celelalte elemente de arhitectura fac din acest muzeu o piesa pretioasa in peisajul capitalei.

Decretul infintarii acestui muzeu a fost semnat in 1906 de catre Regele Carol I care il numeste pe Al. Tzigara- Samurcas director al Muzeului de Etnografie, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala. Primele colectii de arta populara trationala romaneasca apar in 1863, la propunerea lui Alexandru Ioan Cuza care vede necesitatea unui astfel de muzeu.

Cladirea muzeului cunoaste insa numeroase schimbari. Din anul 1953 devine Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului Comunist Roman, al Miscarii Revolutionare si Democratice din Romania, pentru a ajunge in anii regimului comunist un omagiu al conducatorului Nicolae Ceausescu.

Dupa revolutie, in 1990, cladirea isi redescopera vocatia principala, de muzeu al traditiilor romanesti. In anul 1996, Muzeul Taranului Roman primeste premiul EMYA pentru cel mai bun muzeu european al anului. Prin expozitiile, colectiile, targurile si activitatile pentru copii, Muzeul Taranului Roman ramane permanent in actualitate.