Invitatii serii, actorul Antonio de la Torre si criticul María Casanova, au vorbit inaintea proiectiei, ca de 8 martie, despre cineastele spaniole, care fac un film apreciat pentru ca „reusesc sa comunice cu publicul“. Poniente a incheiat programul de proiectii „Feminin Plural“, oferit de Institutul Cervantes in cadrul Festivalului „Films de Femmes“ organizat la Institutul Francez .
Realizat in 2002 de regizoarea Chus Gutiérrez, filmul este inspirat dintr-un episod real: actele de rasism si vandalism care au avut loc in 2000 la El Ejido (Spania). Nominalizat la Venetia si la Toronto, Poniente prezinta citeva teme cenzurabile din punct de vedere comercial: rasismul in Spania, conflictele dintre etnii, culturi si generatii diferite.
„Capsunarii“, culegatori de rosii
Este povestea unei femei care se intoarce in satul natal din sudul Spaniei pentru a continua afacerea tatalui ei: serele imense de rosii in care lucreaza emigranti ilegali din Africa. Personajul masculin nu este ales la intimplare: fiul unui emigrant in Elvetia, el este unul dintre cei care evita compromisul social, atit cu marocanii si subsaharienii, cit si cu patronii pentru care lucreaza.
Intoleranta rasiala, o problema europeana
In acest sat, toti sint exilati in masura in care incearca sa fuga de realitate: emigrantii noi vor sa faca rapid bani, pentru ca asta stiu ei ca se face in Europa; emigrantii mai vechi isi cauta demnitatea in relatiile cu patronii, iar acestia din urma sint prea preocupati de imbogatire. Universul de plastic al serelor respira frica, teama fata de celalalt, teama fata de diferenta. Dupa cum afirma si actorul Antonio de la Torre, chiar daca, de la incidentul din 2000, guvernul spaniol s-a ocupat de chestiunea emigrantilor ilegali, intoleranta rasiala ramine o rana deschisa, in Spania sau in orice alta tara din Europa.
