Filme

#_labirintul-lui-pan-2006

Fantasy, fascism, fabula

„ Labirintul lui Pan “ e o pelicula la fel de imbibata de fantezie, ca si de realitate. Tocmai lipsa granitelor dintre cele doua ii da tot farmecul.

Dupa cum diavolul devenea, in contextul unui regim totalitar, un personaj pozitiv la Bulgakov, si Guillermo del Toro , autorul peliculei „Labirintul lui Pan“, isi curata faunul de pacate pe fundalul fascismului. Ii iese insa un film mult mai intunecat decit „ Fratii Grimm “, iar iesirea din labirint nu are nimic de poveste. Lungmetrajul de trei ori „oscarizat“, dar nu pentru „Cel mai bun film strain“, poate fi vizionat pe marile ecrane romanesti in luna martie.

Zine cu singe-n vine

Odata ce razboiul civil din Spania a luat sfirsit si fascistilor le-au ramas doar grupuri mici de rebeli carora sa le vina de hac, capitanul Vidal (Sergi López) isi aduce sotia insarcinata ( Ariadna Gil ) si pe fiica acesteia din prima casatorie, Ofelia ( Ivana Baquero ), la ferma unde isi avea avanpostul. Acolo, pe fondul unei sarcini cu probleme a mamei, fetita face cunostinta cu un faun acompaniat de zine care vrea s-o ajute sa isi recapete statutul de printesa a lumii de dedesubt, dar numai dupa implinirea a trei sarcini.

Prestatiile actoricesti merita luate in seama, in special cea a lui Sergi López, care se apropie de incarnarea raului absolut pina intr-atit incit simuleaza perfect rutina unui act de tortura. De altfel, Vidal are stereotipia unui personaj rau din basme, iar personajele fabuloase, inclusiv zinele, au complexitatea psihologica a unei persoane in carne si oase. Din punct de vedere vizual, filmul isi merita cu prisosinta Oscarurile pentru decoruri, imagine si machiaj.

Fata nevazuta a evadarii

E un truism deja epuizat, cel putin din punct de vedere cinematografic, faptul ca minorii cu probleme isi gasesc solutia intr-o retragere pe tarimul fanteziei. Si e si primul cliseu pe care se apuca del Toro sa il demoleze: Ofelia lui – si cantitatea de sugestie cu care e incarcat numele e relevanta – are probleme consistente si in realitate, si in lumea imaginara, destul de gotica oricum. In ambele are de trecut teste, numai ca in prima ele sint necesare doar pentru a-si duce viata de pe o zi pe alta, pe cind in a doua acestea promit recuperarea unui destin privilegiat si dorit de orice fetita. Filmul lui del Toro e un fantasy, dar si victimele sint inversate – cei care sint raniti, torturati si mor sint mai degraba oamenii, iar regizorul nu face economie la singe, dimpotriva. In plus, fantasy-ul lui e conectat la istorie: lumea magica are un efect curativ cit se poate de real asupra aceleia cotidiene, dar nu i se mai permite sa actioneze. Tot ce mai poate face acum este sa restaureze ramasite – vezi finalul. Si, pe ultima suta de metri, del Toro insceneaza si un fiasco al asteptarilor amatorului de fantasy: tocmai din cauza conectarii la istorie, „Labirintul lui Pan“ lasa fara replica orice tendinta de a evada din realitate.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din cinema

Cauta-ti perechea