Carti

#calatire #cartile lunii iulie #cartile lunii #romane #vacanta #lectura

Cartile lunii iulie – destinde-te cu lecturi care sa aduca vacanta mai aproape de tine

Daca vacanta este inca departe, sau daca, din contra, te-ai intord deja din vacanta, dar vrei sa visezi din in continuare la peisaje de vis, iti propunem ca in luna iulie sa citesti carti care sa te poarte pe meleaguri straine. Iata care sunt cartile lunii iulie!

1. Secretul Helenei - Lucinda Riley

Au trecut douazeci si patru de ani de cand tanara Helena a petrecut o vacanta magica in Cipru, unde s-a indragostit pentru prima data. Cand nasul ei ii lasa mostenire o casa veche, numita Pandora, ea se intoarce acolo ca sa petreaca vara impreuna cu familia. Insa de indata ce Helena ajunge la Pandora, descopera ca frumusetea idilica a casei ascunde o multime de secrete pe care le-a pastrat fata de William, sotul ei, si fata de Alex, fiul ei. La varsta de treisprezece ani, Alex este sfasiat intre protejarea mamei sale si propriile dileme adolescentine. Si, de asemenea, disperat sa afle adevarul despre tatal sau biologic. Cand, din intamplare, Helena isi intalneste dragostea din adolescenta, se declanseaza un lant de evenimente care ameninta sa-i aduca fata in fata trecutul si prezentul. Iar Helena si Alex stiu ca viata lor nu va mai fi la fel odata ce secretele Pandorei au fost dezvaluite...

Un roman sclipitor, plin de stralucire si romantism. (Daily Mail)

O poveste extraordinara, plina de atmosfera. (Bookbag)

Minunata! Imposibil de lasat din mana! (Tracy Rees)

O povestitoare absolut fantastica... Un regal literar. (Katherine Webb)

Fragment din volumul "Secretul Helenei" de Lucinda Riley:

"Porni spre usa, apoi se opri si se uita ganditor la Helena.

- Mama?

- Da?

- De ce purtam amandoi acelasi nume?

- Poftim?

- E doar o coincidenta ca ne cheama la fel, nu-i asa? Ma refer la mine si la... Alexis.

- Normal ca e o coincidenta, dragule. Imi placea numele si cand l-am cunoscut pe el, mi-a placut si cand te-ai nascut tu, si imi place si acum.

- Nu e nimic altceva la mijloc? insista Alex.

- Ce altceva sa fie? Sunt mii de barbati pe care ii cheama Alex.

- Asa e, doar ca... lasa, nu mai conteaza. Noapte buna, mama!

- Noapte buna, dragule!

Dupa ce se convinse ca Alex e in camera lui, Helena se duse in bucatarie si isi facu un ceai, apoi reveni pe terasa si se uita la cerul senin si instelat, incercand sa isi calmeze emotiile. Stia ca se apropie cu pasi repezi - momentul de care se temuse inca de cand venise pe lume fiul ei cel mai mare.

Era o minune ca Alex nu o intrebase pe sleau pana acum, odata ce intelesese ca, pe langa mama, si tatal juca un rol la conceperea unui copil. De cand se casatorisera, cand Alex avea trei, William preluase acest rol. Amandoi il incurajasera pe Alex sa ii spuna „tata", iar fiul ei paruse sa accepte situatia fara obiectii.

Probabil, se gandea Helena, o parte din Alex nu voia sa afle adevarul, de teama ca acesta sa nu fie prea dureros. Si asa era. Fireste, medita ea in timp ce isi savura ceaiul, putea sa il minta si sa ii spuna ca tatal lui murise. Sa inventeze un nume, un trecut... un moment in care se indragostise de un barbat minunat si il concepusera pe Alex, pentru ca isi doreau un copil din tot sufletul.

Helena isi ingropa capul in maini si ofta adanc. Latura ei egoista isi dorea ca el sa fi murit, dar, in realitate, barbatul era cat se poate de viu.

Isi dadea seama ca fiul ei e indeajuns de istet cat sa judece rational, dar, din punct de vedere emotional, i-ar fi fost imposibil sa suporte adevarul. Mai ales la o varsta atat de delicata, cand avea de parcurs drumul zbuciumat dintre adolescenta si maturitate.

Avusese dintotdeauna o relatie complicata cu Alex. Helena realizase de la bun inceput ca e un copil aparte; atat de ager la minte, atat de matur prin felul in care analiza informatiile. Acum judeca si manipula ca un politician experimentat, iar o fractiune de secunda mai tarziu, se intorcea la varsta lui biologica si redevenea copil. Isi amintea momentul in care devenise obsedat de ideea de moarte si plansese in hohote, la varsta de patru ani, dupa ce intelesese ca nu traieste „vesnic" pe pamant.

“Nici unul dintre noi nu traieste vesnic pe pamant", sopti Helena, abatuta, spre cerul luminat de milioane de stele. Ce de lucruri au vazut ele la viata lor si, medita ea, cu toate astea, nu si-au pierdut niciodata capul!”

2. Sa ne vedem cu bine in Havana - Chanel Cleeton

Dupa moartea bunicii pe care a iubit-o nespus, o tanara americana de origine cubaneza calatoreste la Havana, unde descopera radacinile propriei identitati, dar si un secret de familie ascuns de la Revolutie...

Havana, 1958. Fiica a unui magnat al zaharului, Elisa Perez, de 19 ani, face parte din inalta societate, in sanul careia e ocrotita de tulburarile politice din tara ei - pana cand incepe o poveste de iubire clandestina cu un tanar revolutionar...

Miami, 2017. Scriitoarea Marisol Ferrera a crescut ascultand povestile romantice despre Cuba ale bunicii Elisa, care fusese nevoita sa fuga impreuna cu familia in timpul revolutiei. Ultima dorinta a Elisei este ca Marisol sa-i imprastie cenusa in tara in care s-a nascut. Sosind la Havana, Marisol se confrunta cu contrastul dintre frumusetea tropicala atemporala a Cubei si climatul politic periculos. Cand istoria familiei incepe sa iasa la lumina, iar Marisol se simte atrasa de un barbat care are propriile lui secrete, va avea nevoie de lectiile invatate din trecutul bunicii ei ca sa inteleaga adevaratul sens al curajului.

O tulburatoare poveste de iubire, in acelasi timp un roman despre curaj, despre mosteniri de familie si datorii patriotice care se intind peste generatii. - Entertainment Weekly

Cleeton a adus unei lumi disparute un omagiu plin de atmosfera, bine ancorat in realitatea politica a vremii, dar si plin de speranta pentru viitor. Citind cartea, si tu vei mirosi parfumul livezilor in floare, vei gusta un fel de mancare cubanez, numit ropa vieja si vei simti lumina soarelui pe fata. - Stephanie Dray, autoarea unui bestseller din topul New York Times

Un roman minunat, plin de pasiuni interzise, secrete de familie, curaj sacrificiu. - Reese Witherspoon

Acest roman istoric, care are Cuba drept fundal, e exact de ce ai nevoie ca sa ai senzatia aceea de vacanta de vara. - Bustle

3. Visatoarea din Ostende - Eric Emmanuel Schmitt

In fiecare dintre povestirile acestui volum, Eric-Emmanuel Schmitt dezvaluie cat de puternic este impactul imaginatiei asupra existentelor noastre. Cinci istorii emotionante conduse magistral de un Prospero modern, care ne conving ca visul este adevarata tesatura din care sunt plasmuite intamplarile de zi cu zi.

Pentru a-si vindeca inima ranita, un scriitor se refugiaza la Ostende, pe tarmul anodin si rece al Marii Nordului. Va sta in vila cocheta a Emmei Van A., o fosta frumusete tintuita intr-un scaun cu rotile. Mereu asezata in dreptul ferestrei din salon, Emma pare sa priveasca spre marea schimbatoare, dar ochii ei nu vad decat imagini din trecut. Un trecut in care, marturiseste ea, a trait o iubire aproape imposibila, alaturi de un barbat cu sange princiar. Sa fi fost aceasta femeie fragila capabila de gesturile indraznete, de imbratisarile senzuale pe care le evoca, sau imaginatia ei se hraneste din miile de volume ale bibliotecii din Vila Circe.

Alaturi de personajele acestui volum, cititorul va incerca sa distinga evanescentul adevar al unei vieti. Admiratia unui orb care ii este pacient o face pe timida si complexata Stephanie sa se vada cu alti ochi. Pedantul Maurice Plisson nu mai deosebeste casuta idilica unde-si petrece vacanta de teatrul unor misterioase comploturi oculte. Gabrielle de Sarlat descopera dupa 30 de ani de casnicie adevaratul chip al sotului ei, iar femeia cu buchetul asteapta zi de zi un necunoscut, sau poate necunoscutul. Cu mana sigura, autorul schiteaza destinul fiecaruia la hotarul dintre aparenta si esenta, dintre realitate si vis.

ERIC-EMMANUEL SCHMITT s-a nascut pe 28 martie 1960 la Lyon. In 1983 absolva cursurile prestigioasei Ecole Normale Superi-eure cu o diploma in filozofie. Trei ani mai tarziu obtine titlul de doctor in filozofie. Debuteaza in 1991 cu o piesa de teatru, Noaptea la Valognes.

Fragment din volumul de povestiri "Visatoarea din Ostende", de Eric Emmanuel Schmitt

"Intorcandu-ma la Emma, am dat peste un detaliu care mi-a servit drept cheie pentru toate usile: deasupra marchizei, era un mozaic din aur si argint cu numele locului: Villa Circe! Se vedea ca fusese adaugat dupa constructia cladirii.
Totul devenea limpede: Homer era matricea! Ernma isi tesuse episoadele avand ca punct de plecare autorul preferat. Intalnirea ei cu Guillaume anuntata de un vis premonitor era transpunerea celei dintre Ulise si Nausicaa, tanara care descopera un barbat pe malul apei. Daduse vilei numele de Circe ca sa se identifice mai bine cu nimfa din Odiseea care-si punea in aplicare siretlicurile magice asupra barbatilor. Detesta femeile care tricoteaza sau tes, acele Penelope care asteptau intoarcerea atat de intarziata a lui Ulise. Cat despre meniul retetelor erotice, ele erau inspirate de Grecia antica. In concluzie, Emma isi croise pretinsele amintiri dupa tiparul amintirilor ei literare.
Ori isi batuse joc de mine, ori era o mitomana. In ambele cazuri, tinand cont de infirmitatea ei - ascunsa era evident ca falsificase adevarul.
Am impins usa de la intrare, hotarat sa-i dovedesc ca nu ma lasam tras pe sfoara. Dar, de indata ce am ajuns in fata siluetei firave ce privea golful din scaunul cu rotile rulant, enervarea mea s-a domolit.
Am fost napadit de un sentiment de mila duioasa. Avea dreptate Gerda cand spunea "biata de ea" despre matusa ei. Nefericita asta n-a fost obligata sa munceasca ca sa-si duca viata, dar ce viata a putut trai cu acest corp - placut, indiscutabil - umilit de infirmitate? Cum sa n-o ierti ca s-a folosit si ea de ce-i mai ramanea, imaginatia, ca sa evadeze, sau sa-si imbogateasca existenta?
Si cu ce drept i-as reprosa eu, un romancier, improvizatia poetica?
M-am apropiat. Ea tresari. Imi zambi si-mi arata cu degetul un scaun.
M-am asezat in fata ei si am intrebat-o.
- De ce nu scrieti toate astea? E atat de palpitant. Scrieti o carte, schimbati toate numele si numiti-o "roman".
Se uita la mine de parca discuta cu un copil.
- Eu nu sunt scriitoare.
- Cine stie? Ar trebui sa incercati."
 

4. O calatorie in India - E.M. Forster

Unul dintre cele mai citite romane ale secolului XX, O calatorie in India se inspira din momentele de glorie ale expansiunii coloniale britanice, dar si din tensiunile rasiale ce marcheaza fiecare moment al vietii in colonii. Pe acest fundal, Adela Quested si prietena ei, doamna Moore, turiste britanice in Chandrapore, descopera ca, in ciuda legaturilor puternice cu comunitatea coloniala locala, isi doresc sa se apropie mai mult de savoarea si de povestile nestiute ale Indiei. Dar, cind destinul le aduce alaturi de Cyril Fielding si de prietenul lui din partea locului, doctorul Aziz, spiritele comunitatii din Chandrapore isi pierd linistea si vietile tuturor, colonist sau colonizator, isi schimba dramatic ritmul.

Roman ecranizat in 1984, in regia lui David Lean, cu Judy Davis, Victor Banerjee si Peggy Ashcroft in rolurile principale

5. Paradisul de la malul marii - Elin Hilderbrand

Madeline King si Grace Pancik sunt cele mai bune prietene, invidiate de locuitorii insulei Nantucket pentru casniciile lor perfecte, copiii frumosi si intalnirile in patru de duminica seara, alaturi de sotii lor devotati. Dar, in aceasta vara, ceva s-a schimbat, iar daca e ceva in Nantucket care sa placa mai mult decat cocktailurile pe plaja, la apusul soarelui, aceea este o barfa buna. Si umbla vorba ca...
... Romanciera de succes, Madeline se afla intr-un blocaj de creatie, cu un termen de predare care se apropie vertiginos, impingand-o sa ia o decizie disperata;
... Grace, care s-a straduit sa-si transforme curtea intr-o gradina a paradisului, a colaborat un pic prea indeaproape cu arhitectul ei peisagist extrem de atragator;
... Sotul lui Grace, Eddie Pancik, dezvoltator imobiliar de succes, s-a angajat intr-un proiect colateral destul de neobisnuit.
Pe masura ce barfele se inmultesc si toti se confrunta cu riscul de a pierde viata fericita pe care se straduisera din greu s-o obtina, Grace si Madeline incearca din rasputeri sa indrepte lucrurile. Insa adevarul ar putea fi chiar mai rau decat se zvoneste.

Vara nu ar fi vara fara o poveste din Nantucket scrisa de senzuala si joviala Hilderbrand, iar ultimul ei roman, plin de dialoguri spumoase, nu dezamageste. - People

Am spus-o si o vom mai spune: Hilderbrand este regina verii... oameni bogati care se comporta scandalos – o poveste numai buna de citit pe marginea piscinei. - The New York Post

Sursa foto: pexels.com

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din carti

Cauta-ti perechea